Soroceni oamgiați în luna noiembrie 2020

Reșitca Marcel

fotbalist atacant cu renume

S-a născut 4 noiembrie 1975, în satul Racovăț.

Experiența profesională:

• Primii pași în fotbal i-a făcut în școala din sat la lecțiile de educație fizică, apoi la secția de fotbal deschisă în localitate de Ion Ciobanu, iar de aici a pornit fotbalul cel mare.
• 1995 – cu ajutorul lui Anatol Mitrofan, sportiv originar din Racovăț, am plecat la Chișinău, unde am jucat pentru echipa olimpică.
• 1996—1997 – МХМ-93, Chișinău.
• 1997—1998 – Speranța, Nisporeni
• 1999—2000 – Agro, Chișinău
• 2000 – Nosta, Rusia.
• 2001 – Hâncești.
• 2002—2003 – Metalurg, Zaporojie
• 2002 – Metalurg 2
• 2004 – FC Nicolaev, Ucraina
• 2004 – Zakarpatie, Ucraina
• 2005 – Dinaburg, Latvia
• 2005-2006 – Dacia, Chișinău
• 2006 – MKT-Araz, Azerbaijan
• 2006-2007 – Dacia, Chișinău
• 2007-2008 – Beșictaș, Chișinău
• 2008 – Iskra-Stali, Râbnița
• 2010-2012 – Costuleni
• 2012-2014 – FC Costuleni, antrenor
• 2014 – FC Veris, antrenor
• 2015 – FC Tiraspol, FC Sheriff, antrenor.
• 2018 – activează ca antrenor secund la FC Petrocub, Hâncești. A fost invitat de Lilian Popescu, care este antrenor principal, iar împreună au mai activat și în alte cluburi, fac o figură foarte bună, deoarece o echipă din provincie demult nu s-a clasat pe locul trei. Este o speranță și o posibilitate pentru tinerii fotbaliști să meargă mai departe.
• Premii. Distincții. Diplome:
• 2013-2014, 2017 și 2018 – 3 ori a fost medaliat cu bronz în Divizia Națională.
• 2015 – în calitate de antrenor secund a câștigat Supercupa Moldovei cu Sheriff

Sursă:

Topală, Cristina.  Marcel Reșitca: „Tinerii trebuie încurajați să joace fotbal”/Cristina Topală//Ziarul Nostru. – 2018. – nr. 1(169). – 11 ianuarie. – p. 7

https://petrocub.md/staff/marcel-resitca/

Tinică Grigore

manager, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, profesor universitar, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, chirurg cardiovascular  

S-a născut la 11 noiembrie 1960 în orașul Soroca și cea mai mare parte a familiei sale este în Republica Moldova.

Studii:

• 1968-1978 – Școala Medie nr. 1 Soroca
• 1978-1984 – doctor medic Facultatea de Medicină Generală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova
• 1983-1984 – subordinatura (internat) în specialitatea chirurgie generală Clinica de Chirurgie Nr. 1, secția Gastro-Chirurgie a Spitalului Clinic Republican, Chişinău, Republica Moldova (Prof. Dr. P. Bâtcă)
• 1984-1985 – internatura (secundariat) în specialitatea chirurgie generală Clinica de Chirurgie Nr. 1, secția Gastro-Chirurgie a Spitalului Clinic Republican, Chişinău, Republica Moldova ( Dr. Gh. Brânză și Prof. Dr. P. Bâtcă)
• 1991-1994 – bursier al Statului Român în vederea desfășurării studiilor doctorale Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București, România
• 1991-1996 – doctor în medicină (Ph.D) Studii doctorale Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București, România. Teză de doctorat: Consideraţii actuale ale revascularizării de miocard în cardiopatia ischemică (îndrumător Acad. Prof. Dr. Ioan Pop de Popa)

Experiența profesională:

• 1983-1984 – asistent medical, Clinica de Chirurgie Generală nr. 2, Spitalul Clinic Muicipal nr. 4, Chișinău, Republica Moldova
• 1985-1988 – medic chirurgie generală Spitalul Raional Călărași, Călărași, Republica Moldova Secția de chirurgie generală, chirurgie de urgență
• 1988-1991 – medic chirurgie vasculară Secția de Chirurgie Vasculară, Spitalul Clinic Republican, Chișinău, Republica Moldova (Dr. M. Kasam şi Dr. D. Tabac)
• 1988-1997 – medic chirurg, Secția de Chirurgie Vasculară, Spitalul Clinic Republican, Chișinău, Republica Moldova
• 1990, 1993 – specializare în chirurgie vasculară Institutul Unional de Chirurgie Clinică şi Experimentală “A. Vishnevsky”, Moscova, Rusia (Prof. Dr. A. V. Pokrovsky)
• 1994-1996 – asistent universitar Catedra de Chirurgie, Universitatea „Spiru Haret”, București, România
• 1997-prezent – medic primar Chirurgie Cardiovasculară Examen de primariat organizat de Ministerul Sănătății, România
• 1997-1998 – medic primar Chirurgie Cardiovasculară la Clinica a II-a Chirurgie Cardiovasculară, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, București, România
• 1998-2005 – șef Secție de Chirurgie Cardiovasculară, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, Iași, România
• 1998-prezent – medic primar Chirurgie Cardiovasculară, Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, Iași, România
• 2000-2001 – director medical, Centrul de Cardiologie, Iași, România
• 2001-prezent – profesor universitar asociat, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova
• 2003-2005 – director Institutul de Medicină Comparată filiala Iași, România
• 2003-prezent – șef Disciplina Chirurgie Cardiacă Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T.Popa”, Iași, România
• 2005-prezent – manager Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, Iași, România
• 2005 – cercetător științific principal, Institutul de Medicină Comparată, București România
• 2006-prezent – profesor universitar, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T.Popa”, Iași, România
• 2006-prezent – coordonator rezidențiat Chirurgie Cardiovasculară, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T.Popa”, Iași, România
• 2007-prezent – conducător de doctorat, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T.Popa”, Iași, România
• 2008-prezent – președintele Fundației de Cercetare Clinică și Experimentală Cardiovasculară
• 2011-prezent – evaluator în cadrul Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor Comisia Național de Acreditare a Spitalelor
• 2011-2012 – vicepreședintele Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară (SRCCV)
• 2013-2014 – președintele Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară (SRCCV)
• 2013-prezent – membru titular al Academiei de Științe Medicale din Republica Moldova
• 2016-2017 – președintele al Euro-Asian Bridge Society
• 2016-prezent – membru al Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Gr.T.Popa”, Iași, România
• 2016-prezent – membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România
• 2017-prezent – membru corespondent al Academiei de Științe Medicale din România
• 2017-prezent – membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei

Premii. Distincții. Diplome:

• Diplomă de recunoştinţă conferită de Societatea Națională de Cruce Roșie din România
• 2000 – jurnaliştii din medicină premiându-l pentru cea mai spectaculoasă evoluţie (pentru reconstrucţia clinicii)
• 2001 – PRO TV i-a acordat premiul „Viaţa cu orice preţ” pentru serviciile aduse oraşului Iaşi.
• 2001 – Diplomă Profesor Asociat Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicoale Testemițanu” pentru merite deosebite în pregătirea cadrelor medicale şi manageriale, promovarea ştiinţei medicale şi dezvoltarea activităţii publice în Republica Moldova
• 2002 – Diplomă de Onoare „Viaţa cu orice preţ” pentru serviciile aduse oraşului Iaşi şi imaginii acestuia, Gala Premiilor Pro TV Iaşi
• 2002 – Premiul Pogor acordat de Primăria Municipiului Iaşi pentru rezultate de excepţie în Chirurgia Cardiovasculară
• 2005 – Diplomă Omagială acordată de Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş pentru contribuţia la dezvoltatea chirurgiei cardiace româneşti, pentru misiunea educaţională şi de cercetare ştiinţifică asumată
• 2007 – Distinguished professor of the Carolinas Heart Institute and Heineman Medical Research, NC, USA
• 2007 – International Member of The Society of Thoracic Surgeons
• 2008 – Certificate of Award – Enciclopedia Personalităţilor din România
• 2009 – Diploma de Onoare „Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi” în semn de recunoaştere din partea comunităţii de afaceri din Iaşi a calităţilor umane şi profesionale incontestabile
• 2011 – Premiul Top Medici pentru excelenţă în Medicină
• 2012 – Premiu acordat la Gala Sănătăţii pentru Cel mai performant Management Medical
• 2012 – Diploma de Excelenţă în semn de recunoştinţă acordat de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor pentru eforturile depuse spre binele pacienţilor şi în slujba sistemului de sănătate din România
• 2012 – Diplomă de onoare în cadrul Conferinţei motivaţionale „Chirurgia ieşeană” acordată de Societatea Studenţească de Chirurgie din România
• 2012 – Diplomă de Excelență în Semn de Recunoștință – Asociația Națională pentru Protecția Pacienților
• 2012 – Medical Science Award of Excellence, for excellence in the field of Cardiovascular Surgery by leadership and dedication to the profession and whose commitment has had a significant impact on the future of medical care – recognized by the Board of Directors of The American Biographical Institute (2012)The International Hippocrates Award for Medical Achievement, International Biographical Centre, Cambridge, England
• 2014 – Medalia „Meritul civic” acordată de președintele Republicii Moldova
• Diploma de excelență pentru implicarea activă și aport inestimabil în derularea și finalizarea cu succes a activităților de consiliere profesională desfășurate în cadrul proiectului „Consiliere profesională pentru studenții în medicină șl program integrat de practică în domeniul medicinei generale și dentare” – POSDRU/160/2.1/S/139881
• 2016, 1-4 iunie – Diploma de excelență pentru contribuția deosebită și sprijinul activ la desfășurarea lucrărilor celui deal XI-lea Congres Național al Societății Române de Angiologie și Chirurgie Vasculară, Cluj Napoca
• 2016 – Doctor Honoris Causa al USMF „Nicolae Testemițanu”
• 2017, octombrie – Premiul Special pentru efortul permanent de promovare a școlii ieșene de medicină și prin organizarea, la Iași, a unuia dintre cele mai prestigioase congrese de chirurgie vasculară, Seara Valorilor – Iași, organizat de Primăria Municipiului Iași
• 2017, 1 decembrie – Premiul pentru Știință în cadrul ”PREMIILOR CONSTANTIN NEGRUZZI” IAȘI – Ediția a II-a
• 2017 – Distincția A Century of Modelling Excelence acordată de American Association of Thoracic Surgeons (New York, USA)
• 2018, 12-17 martie – Diplomă de Excelență acordată în semn de apreciere și recunoaștere a competenței și inițiativei în sprijinirea „Conferinței Zilele Spitalului Clinic de Recuperare Iași”, Iași
• 2018, 5 aprilie – Diplomă de Excelență pentru recunoașterea realizărilor profesionale acordată cu ocazia aniversării a 45 de ani de chirurgie cardiacă la Târgu Mureș, „Bridge over Time”
• 2018, 23 noiembrie – Certificat de excelență pentru contribuția la dezvoltarea cardiologiei și chirurgiei cardiovasculare pediatrice, Gala Doctors + Hearts, București
• 2019, 27-30 martie – Distincția de mulțumire pentru contribuțiile la cea de-a 15a ediție a International Congress of Updates in Cardiology and Cardiovascular Surgery (Antalya, Turcia)
• 2019, 31 octombrie.- Distincția de Excelență pentru contribuția importantă avută în susținerea manifestărilor desfășurate sub titulatura „Zilele Cardiologice Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, Iași,
• 2019, 11 decembrie – Premiul „Dan Setlacec” pentru realizări deosebite obținute în chirurgie la Gala Premiilor de Excelență Medica Academica 100, București

Brevete:

• 2017 – Brevet de invenție: Tinică Grigore, Pleșoianu Alexandru. Dispozitiv pentru asistarea circulației sangvine.
• Brevet de invenție 428G2 Metodă de plastie a defectelor de părți moi ale feței, în colaborare cu Antohi N., Isac F., Stan V. (Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale, Chișinău, Republica Moldova)
• Brevet de inovație Nr. 100/URSS/1988 Tinică G. Metodă originală de tratament a ulcerelor trofice și a plăgilor supurate a membrelor inferioare (Способ лечения гнойных ран и трофических язв конечностей)
• T Brevet de inovație Nr. 106/URSS/1988 Tinică G. Anestezia regională și profilaxia antibacteriană în operațiile membrelor. Metodă originală (Способ региональной анестезии и антибиотикопрофилактики при операциях на конечностях)
• Who is Who, Verlag fur Personenenzyklopadien

Publicații:

• Tinica, Grigore, Colar, Liliana. Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului. – Editura Polirom, 2001;
• Tinica, Grigore. Noțiuni de chirurgie cardiacă congenitală. – Editura Medicală, 2005.
• Tinică, Grigore; Cătălina, A.; Sascău, R.. Cuantificarea severităţii hipertensiunii pulmonare prin metode ecocardiografice. In: Arta Medica . 2007, nr. 5(26), pp. 35-37.
• Tinică, Grigore; Enache, M.; Anghel, Diana; Prisacari, Victor; Chistol, Raluca-Ozana. Tehnica recoltării arterei radiale în vederea folosirii în bypass-ul aorto-coronarian. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2014, nr. 1, pp. 32-39.
• Cordul. Anatomie clinică și chirurgicală/ coordonat.: Grigore Tinică, Cristina Furnică. – Universiatea Al.I.Cuza, 2015
• Pleşoianu, F.; Pleşoianu, C.; Corciovă, Călin; Tinică, Grigore. Pulsatile mechanical heart assist device. // Nanotechnologies and Biomedical Engineering. Editia 3, 23-26 septembrie 2015, Chișinău. Springer, 2015, p. 92.
• Tinică, Grigore; Furnica, Cristina; Chistol, Raluca-Ozana; Butcovan, Doina; Enache, Mihail. Takayasu Arteritis: new trends in surgical approach – case presentation. //Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale. 2015, nr. 1(46), pp. 82-89.
• Tinică, Grigore; Enache, M.; Țăruș, A.; Chistol, Raluca-Ozana; Rusu, Alexandra Cristina. Artera radială sau vena safenă în revascularizarea miocardică? Actualități, limite, controverse, perspective// Arta Medica . 2019, nr. 3(72), p. 92.
• Tinică, Grigore; Enache, M.; Țăruș, A.; Chistol, Raluca-Ozana. Managementul terapeutic hibrid al patologiei arcului aortic// Arta Medica . 2019, nr. 3(72), pp. 92-93.
• Tinică, Grigore. Profesia de chirurg – de la oportunități la riscuri. In: Arta Medica . 2019, nr. 3(72), p. 175.
• Tinică, Grigore; Enache, M.; Țăruș, A.; Tomaziu Todosia, Ecaterina; Anton, G.. Terapia transcateter a valvei aortice// Arta Medica . 2019, nr. 3(72), p. 93.

Sursă:

Ţurcan Nelly

doctor în istorie, conferenţiar universitar, specialist în domeniul bibliote­conomiei.

S-a născut la 13 noiembrie 1960, la Soroca.

Studii:

• 1981 – Facultatea de Bi­blioteconomie şi Bibliografie a Universitaţii de Stat din Moldova
• 1984 – doctorantura Institutului de Stat de Cultură din Moscova.
• 1987 – doctor în istorie
• 1996 – conferenţiar universitar  

Stagii ştiinţifico-didactice:

• 1988 – Uni­versitatea Complutense din Madrid
• 1990 – Insti­tutul de Stat de cultură din Mos­cova
• 1996 – Biblioteca Insti­tutului Universitar European din Florenţa, al Uniunii Europene
• 1997 – Universitatea La Sapi­enza din Roma
• 1999 – Cursuri Managementul re­surselor informaţionale
• 2002, 2003 – Colegiul Universitar, De­partamentul de biblioteconomie şi ştiinţă a informării din Suedia  
• 2004, 2006 – Universitatea Mis­ssouri, Şcoala de Jurnalism din Columbia
• 2009 – Centrul European de Jurnalism din Praga

Experiența profesională:

• 1981 – bibliotecar la Biblioteca Uni­versitaţii de Stat din Moldova, Facultatea de Economie
• 1985-1989 – lector la Catedra Bibliotecono­mie şi Asistenţă Informaţională a Universităţii de Stat din Moldova
• 1989-1993 – lector la aceeaşi Ca­tedră
• 1993-2004 – şef al catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă In­formaţională a Facultaţii de Jur­nalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universitaţii de Stat din Moldova
• 2004-prezent – prodecan al acele­iaşi facultăţi

Publicații:

• Dicţionar rus-moldovenesc şi mol­dovenesc-rus de bibliografie: pen­tru studenţii Facultăţii de bibliote­conomie / alcăt.: T. Pavlic, Nelly Ţurcan, I. D. Digodi. – Chişinău, 1989. – 52 p.
• Descrierea bibliografică a documen­tului / Nelly Ţurcan [et al.]. – Chişi­nău, 1990. – 74 p.
• Activitatea bibliografică a bibliote­cilor: Îndrumări metodice / alcăt.: Nelly Ţurcan [et al.]. – Chişinău, 1990. – 80 p.
• Descrierea bibliografică a documen­telor conform STA7. 1-84: Reco­mandări pentru bibliotecile de masă / alcăt.: Nelly Ţurcan [et al.]. – Chişi­nău, 1991. – 108 p.
• Clasificarea zecimală universală: Ed. prescurtată / Lidia Karpenko, Lud­mila Korobko, Nelly Ţurcan [et al.]. – Chişinău, 1994. – 250 p.
• Ţurcan, Nelly // Biblioteconomia şi bibliografia Moldovei: Profesori şi discipoli / Aut.-alcăt.: Ion Mad­an; red. resp.: Lidia Kulikovski – Chişinău, 2000. – P. 48-50.
• Biblioteconomie şi ştiinţa informării: Prelegeri pentru studenţii specialita­ţii Biblioteconomie şi Asistenţă In­formaţională / coord. Nelly Ţurcan; red. Ion Madan. – Chişinău: CEP USM, 2002. – 185 p. – (Bibliografie şi biblioteconomie. 1).
• Ţurcan, Nelly. Arhive electronice deschise – nou acces la informaţia ştiinţifică / Nelly Ţurcan // Biblio­Polis. – 2002. – Nr. 6. – P. 16-19
• Biblioteconomie şi ştiinţa informării: Prelegeri pentru studenţii specialită­ţii Biblioteconomie şi Asistenţă In­for-maţională / coord. Nelly Ţurcan; col. red. Nelly Ţurcan, Ion Madan, Natalia Goian. – Chişinău: CEP USM, 2005. – 196 p. – (Bibliografie şi biblioteconomie. IV. Vol. 3).
• Ţurcanu, Nelly.Unele aspecte ale comunicării ştiinţifice / Nelly Ţurcan // Probleme actuale ale teoriei şi practicii biblioteconomice. – Chişinău, 2005. – P. 147-151.
• Ţurcan, Nelly. Accesul deschis la informaţia ştiinţifică: Iniţiative inter­naţionale / Nelly Ţurcan // Maga­zin bibliologic. – 2006. – Nr. 4. – P. 40-46.
• Ţurcan, Nelly. Modelul conceptual al bibliotecii electronice în cadrul sistemului de instruire şi cercetare / Nelly Ţurcan // Lectura [Cluj]. – 2006. – Nr. 3-4. – P. 36 – 38.
• Ţurcan, Nelly. Biblioteca universita­ră în procesul de comunicare ştiinţifi­că / Nelly Ţurcan // Managementul resurselor electronice în bibbliotecile din Moldova: a 3-a conferinţă inter­naţională. – Chişinău: ASEM, 2006. – P. 38-40.
• Ţurcan, Nelly. Competenţele pro­fesionale ale specialiştilor în infor­mare şi documentare şi procesul de la Bologna / Nelly Ţurcan // Maga­zin bibliologic. – 2007. – Nr. 3-4. – P. 39- 42.
• Ţurcan, Nelly. Accesul deschis: ini­ţiative internaţionale / Nelly Ţurcan // Dezvoltarea durabilă a Români­ei şi Republicii Moldova în context european şi mondial: Conferinţa ştiinţifică internaţională. – Chişinău: ASEM, 2007. – P. 320-325.
• Ţurcan, Nelly. Arhive electronice ale biblioteconomiei şi ştiinţei infor­mării / Nelly Ţurcan // Confluenţe bibliologice. – 2007. – Nr. 1-2. – P. 32-38.
• Ţurcan, Nelly. Resurse elctronice pentru ştiinţă şi cercetare în Re­publica Moldova / Nelly Ţurcan // Magazin bibliologic. – 2008. – Nr. 1-2. – P. 17-30.

Sursă:

• Cozma, Valeriu.Nelly Ţurcan / Valeriu Cozma // Cozma, Valeriu. Istoria Universitaţii de Stat din Mol­dova: 1946-1996. – Chişinău: USM, 1996. – P. 376-377
• Şveţ, Maria; Puşcaşu, Madlena; Matvei, Valeria. Calendar Naţional 2010 / Valeria Matvei, Maria Şveţ, Madlena Puşcaşu [et al.] ; col. de red. : Petru Soltan (preş.) [et al.] . ─ Chişinău : Imprimeria BNRM, 2009. – 272 p. : portr., (fotogr.).
• Matvei, Valeria; Şveţ, Maria-Natalia; Puşcaşu, Madlena. Calendar Național 2015 [Text tipărit] / Aut. : Valeria Matvei, Natalia-Maria Șveț, Madlena Pușcașu [et al.]; Dir. gen. : Alexe Rău ; Col. red. : Petru Soltan (preș.) [et al.] . ─ Chişinău : impremeria bnrm, 2015. – 410 p. : fotogr.

Coşciug Constantin

colaborator științific superior

 Născut la 15 noiembrie 1950 în satul Stoicani, județul Soroca.

Studii:

• 1968 – absolveşte Şcoala medie din sat cu medalie de argint
• 1973 – Institutul  Politehnic din Chişinău, specialitatea  „Tehnologie în Industria de Conservare”.

Experiența profesională:

• După terminarea Institutului lucrează inginer-tehnolog la Fabrica de Conserve din Chişinău, apoi colaborator, doctorand, asistent şi lector superior la Institutul Politehnic din Chişinău.
• 1991–1992 – colaborator ştiinţific superior la Institutul Naţional a Viei şi Vinului
• 1993–2000 – activitate antreprenorială şi managerială în economia de piaţă
• 2001–2003 – specialist principal al Departamentului Industria Alimentară al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Sursă:

Prodan Hariton. Satul meu natal – Stoicani: Din cele mai vechi timpuri/ Hariton Prodan. –  Ch.: FP „Pres-Expres”, 2004. – 328 p. : tab., fotogr.

Bold Emilian

doctor în științe istorice

S-a născut la 20 noiembrie 1925, în satul Bădiceni, din județul Soroca, în vechea Basarabie.

Studii:

• 1940 – acest ținut a fost ocupat de către ruși, familia se retrage în localitatea Luncavița. Aici urmează clasele primare și gimnaziale, având învățători și profesori foarte buni, precum Simion Leonescu, Gheorghe și Petru Bulgaru și mulți, mulți alții, cărora le-a păstrat sentimentul de profundă recunoștință.
• În condițiile grele din perioada celui de-al doilea război mondial Emilian Bold își continuă studiile în cadrul Seminarului Teologic „Sf. Andrei” din Galați
• 1948 – examenul de bacalaureat la Liceul „Vasile Alecsandri”, Galați.
• 1950-1954 – face studiile universitare la Facultatea de Istorie a Universitarii Alexandru „Ioan Cuza” din Iași.
• 1969 – susține doctoratul cu o teza de mare valoare, publicată în 1976 la editura Junimea sub titlul „De la Versailles la Lausanne”.

Experiența profesională:

• 1948 – confruntându-se cu greutăți materiale s-a angajat ca pedagog la un liceu.
• 1954 – preparator la Catedra de Istorie a României.
• 1956 – asistent universitar
• 1961 – lector
• 1971 – conferențiar
• 1975 –profesor universitar.

Publicații:

• A publicat peste 100 de lucrări, a condus numeroși doctoranzi, a făcut parte din numeroase comisii la Universitatea „Al I. Cuza” și la alte instituții universitare și academice din țara.
• Bold, Emilian. De la Versailles la Lausanne (1919-1932): Activitatea diplomatiei romanesti in problema reparatiilor de razboi (Contributii)/ Emilian Bold. – Iași: Junimea, 1976. – 230 pag.
• Bold, Emilian. Reflecții generale asupra Pactului Molotov-Ribbentrop / Emilian Bold // Cugetul. – 1991. – Nr. 2. – P. 7-12; Red.-şef: Ion Negrei . ─ Chişinău[sn], 1990 -, 76 p.
• Bold, Emilian I. Diplomaţia de conferinţe [Text tipărit] : Din istoria relaţiilor internaţionale între anii 1919-1933 şi poziţia României / Emilian I. Bold . ─ Iaşi : Junimea, 1991. – 231 p.
• Bold, Emilian. Romania sub lupa diplomatiei sovietice 1917-1938 / Emilian Bold, Ilie Seftiuc. – Iași: Junimea, 1998. – 196 pag.
•  Bold, Emilian. Locovei, Razvan Ovidiu. Relatii romano-sovietice (1918-1941)/ Emilian Bold, Razvan Ovidiu Lacovei. – Iași: Casa Editoriala Demiurg Plus, 2008. – 378 pag.
• Bold, Emilian. Sefttiuc, Ilie. Pactul Ribbentrop – Molotov / Emilian Bold, Ilie Sefttiuc. – Iași: Casa Editoriala Demiurg Plus, 2010. – 238 pag.
• Bold, Emilian. Ciuperca, Ion. Ascensiunea nazismului (1919-1936) – Cum a fost posibil?/ Emilian Bold. Ion Ciuperca. – Iași: Casa Editoriala Demiurg Plus, 2010. – 314 pag.
• Bold, Emilian. Ciuperca, Ion. Europa în derivă /Emilian Bold , Ion Ciuperca. – Iași: Casa Editoriala Demiurg Plus, 2010. – 265 pag.
• Bold, Emilian. Diplomatia de conferinte/ Emilian Bold. – Iași: Casa Editoriala Demiurg Plus, 2011. – 256 pag.
• Bold, Emilian. Danzing – Prima victima a razboiului. 1 septembrie 1939?/ Emilian Bold. – Iași: Casa Editoriala Demiurg Plus, 2014. – 294 pag.

Sursă:

http://artru.info/ar/41486/;

https://tulcealibrary.ro/emilian-bold/;

https://ro.scribd.com/document/397280319/Emilian-Bold;

Pestreacov Stanislav

chitară bass  în formaţia „Rubicon”.

Născut 20 noiembrie 1985 în Soroca. 

1991–2003 Liceul Teoretic „A. S. Pușkin” Soroca

2003–2008 Facultatea de Ingenerie și conducerea comunicațiilor la Academia de Transporturi, Informatică şi Comunicaţii, a frecventat şcoala de muzică, la secţia fortepiano-chitară clasică.

Concerte şi succese:

• Locul 6 în Top Ten Rock la ProFM – topul Rock al anului 2008
• Kahovca, Ucraina – concert de Rock, organizat de autorităţile locale, unde formaţia a fost premiată şi a cunoscut şi alte trupe ucraineşti;
• Noiembrie, 2008 – Festivalul „Rock Hausen”, Chişinău
• Martie, 2008 – Concert în deschiderea Slot (Слот), Chişinău
• Octombrie, 2008 – Concert în deschiderea Korea, Chişinău
• Ianuarie, 2009 – Concert alături de Gravelation şi Starchitect, Chişinău
• August, 2008 – Concert alături de Gravelation, Chişinău.

Sursă:

Rubycone

,,Mihai Sadoveanu – poet desăvârșit al prozei”

Mihai Sadoveanu este unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate al secolului XX – lea. A fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Sa născut la 5 noiembrie 1880, la Pașcani, România. Urmează cursurile Liceului Național din Iași și cursurile Facultății de drept din București. Activitatea literară o începe din timpul liceului, colaborând cu ,, Convorbiri literare”,, Pagini literare”,,, Semănătorul”. Este numit ,, Ștefan cel Mare al literaturii române”, de Geo Bogza și ,,Ceahlăul literaturii române” de George Călinescu. Mihai Sadoveanu a lăsat o operă care se întinde pe o jumătate de secol. Scrie și publică peste o sută de volume. Este cunoscut prin romanele istorice : ,,Neamul Șoimăreștilor”,, Frații Jderi”, ,,Zodia cancerului”, ,,Baltagul”, ,,Hanul Ancuței” și altele. Este un realist cu viziune romantică, sentimentală. George Călinescu spunea că :,, are realismul unui Balzac și melancolia unui romantic”. Prin dragostea pentru natură și prin legătura strânsă cu trecutul istoric el este un scriitor tradiționalist . În perioada comunistă devine unul dintre cei mai adulați scriitori, iar opera sa un mod de vehiculare a ideologiei comuniste. Ocupă funcții importante și în plan cultural și în plan politic. A avut 11 copiii, doi dintre care au devenit scriitori.

 În 1961 se stinge din viață și este înmormântat la cimitirul Bellu din București.

„Ca și poezia lui Eminescu, proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adânc al specificității noastre.” G. Călinescu.

“S-a spus adesea despre Sadoveanu ca este un mare povestitor: ceea ce povestește el sunt o mie si una de nopți ale romanilor. Povestirea sadoveniana oprește timpul, creând in jurul omului povestitor  sau ascultător – un spațiu magic care-l protejează.” N. Manolescu.

                                                                                 R. Chiseliță. BM ,,M. Sadoveanu”.

Natura are suflet!

Frumusețea naturii este egalată numai de frumusețea sufletului.

Victor Hugo

Natura este locul unde se întoarce omul să-și ia energia de care are nevoie, dar dacă aceasta nu are ce să-i ofere, omul se va ofili și  împreuna cu natura vor avea de suferit.

Daca noi nu protejam apa, aerul, plantele nu vom mai putea să respiram aerul curat, nu vom mai putea să simțim parfumul florilor sau să admiram coloritul viu pe care natura ni-l oferă în fiecare zi.

Cum sa protejam natura nu este doar o simpla întrebare ci și un îndemn de a face ceva.

In primul rând ar trebui sa nu mai fie tăiați copacii. Acest lucru se va realiza doar dacă toți oamenii vor fi conștienți de importanta aerului pe care îl respirăm.

Aruncatul gunoaielor la voia întâmplării este un alt rău pe care oamenii il fac naturii. La primul val de ploaie acestea iau drumul avalanșelor si umplu albiile râurilor făcând imposibila supraviețuirea micilor viețuitoare care trăiesc în adâncuri.

Acestea sunt doar câteva dintre efectele nepăsării oamenilor. Chiar daca unii trec cu indiferentă peste aceste suferințe ale mediului înconjurător, noi, bibliotecarii , putem sa le atragem atenția și, prin exemplele oferite de noi, poate vom reuși să salvam planeta. Fiecare, la locul de joaca, muncă sau distracție, trebuie sa aibă grija să nu arunce gunoaie pe jos, să colecteze selectiv deșeurile și să nu distrugă spatiile verzi.

În anii ce vor urma, noi, trebuie să învățăm generația tânără, sa iubească natura. Poate nu știți, dar natura plânge atunci când este părăsita de oameni.

Stop cu greșelile, faceți natura să zâmbească!

Mihaela.Tartus  bibliotecar  sala de lectura

Personalități sorocene omagiate în luna octombrie

Ţap Iurie

istoric, om politic

S-a născut la 3 octombrie 1955 în s. Nimereuca, raionul Soroca.

Studii:

• Școala nr. 1 din Soroca din clasa a VIII-a.
• Chişinău, Facultatea de Istorie.

Experiența profesională:

• 1978-1982 – învăţător de istorie şi ştiinţe sociale la şcoala nr. 2 din oraşul Floreşti
• 1982-1985 – lector la Comitetul raional Floreşti al PCM
• 1985-1987 – director al Şcolii mediii moldo-ruse din oraşul Floreşti
• 1987-1991 – şef de secţie la Comitetul raional Floreşti al PCM
• 1991-1999 – vicepreşedinte al Comitetului executiv raional Floreşti
• 1999-2003 – ales primar al oraşului Floreşti
• 2003-2007 – reales primar al oraşului Floreşti
• 2007 – reales primar al oraşului Floreşti
• 2009 10 septembrie –2010 28 septembrie vicepreşedinte al Parlamentului RM.
• Vicepreședintele fracțiunei parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova, vicepreședinte al Comisiei parlamentare permanente „Administrație publică și dezvoltare regională” și președinte al Comisiei parlamentare speciale „Pentru modificarea și completarea cadrului legislativ privind procesul de descentralizare și consolidare a autonomiei locale”

Premii. Distincții. Diplome:

Ordinul Gloria Muncii

Sursă:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iurie_%C8%9Aap

Cojocaru Ion

doctor în pedagogie

Născut nu departe de Soroca, în satul ce poartă numele marelui domnitor al Moldovei, ce a domnit între anii 1400-1432, Alexandru cel Bun, în data de 5 octombrie 1945

Studii:

1970 – Institutul Pedagogic de Stat din or. Bălți

Experiența profesională:

• Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chişinău
• Profesor liceul or. Vadul lui Vodă
• Lucrător în cadrul unui Minister
• Profesor gimnaziu s. Bălăbănești
• Profesor școala din or. Orhei
• Doctor în pedagogie, autor a peste 40 lucrări metodice și științifice.

Publicații:

Cojocaru, Ion. Învățământul matematic în Moldova : secolul al XV-lea – începutul secolului al XX-lea : (Aspect didactic): Specialitatea: 13.00.02 – Teoria şi metodologia instruirii (matematica): Teză de doctor în pedagogie / Ion Cojocaru ; cond. şt. : dr. în pedagogie, prof. universitar Andrei Hariton ; consult. şt. : dr. în şt. fi z.-mat., conf. universitar Laurenţiu Calmuţchi. – Chişinău, 2007. – 154 p. ; 30 cm.

Cojocaru, Ion. Matematica populară / Ion Cojocaru. – Ch.: Univers Pedagogic, 2008. – 313 p.

Sursă:

http://balabanesti.info/ion-cojocaru-viata-si-activitatea-combinata-cu-matematica/

Dudnic Anatolie

doctor în istorie

Născut la 5 octombrie 1935 în s. Visoca, r-l Soroca.

Absolvent al Facultății de istorie a Universității de Stat din Chișinău.

1983 – susține teza de doctor în istorie la Universitatea „Mihail Lomonosov” din Moscova.

Activează ca șef de departament la Ministerul Învățământului al RSSM, prorector al Institutului de Arte din Chișinău.

Sursă:

Localităţile Republicii Moldova: Itinerar documentar-publicistic ilustrat . Vol. 15, Văd-Z [Carte tipărită] . ─ Ch.: Draghiștea, 2017. 664 p. : il., fotogr. – (Localităţile Republicii Moldova : Itinerar documentar-publicistic ilustrat).

Узуньян Рафаэль

майор, ветеран Вооруженных Сил

Родился 8 октября 1955 г. в городе Сороки Молдавской ССР.

Образование:

• 1976 – окончил Ростовское Высшее Командное Училище
• 1993 –  Гуманитарную Академию ВС.
• Трудовая деятельность:
• 1994 – замгендиректора ВСК.
• 2000 – замгендиректора «Гута-страхования».
• 2002 – замгендиректора «Макса».
• 2006 – вице-президент Межотраслевого Страхового Центра.
• 2018 – повышение квалификации в Академии гражданской защиты МЧС России.

Источник:

http://www.umcgo.ru/obshchaya-informatsiya/prepodavateli.html

Munteanu Gheorghe

director al Întreprinderii Experimentale a Institutului de Chimie al AŞ  a Moldovei

S-a născut la 9 octombrie 1935, în comuna Cosăuţi, Judeţul Soroca.

Studii:

• Școala de 7 ani din satul natal
• 1952 –  Școala medie nr. 1 din Soroca.
• 1952-1957 – Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din Moldova, pe care le absolvește ca specialist în chimia organică.
• 1970 – teza de doctor în chimie cu tema „Studierea ciclizării selective a substanţelor izoprenoice”.

Experiența profesională:

• Activitatea ştiinţifică a început-o la Filiala Moldovenească a AŞ din UR.S.S., transformată apoi în AŞ din R.S.S.M., sub conducerea academicianului G.V. Lazurievschi.
• S-a ocupat de studiul componenților chimici ai unor plante din Republica Moldova.
• Lucrările asupra tezei de doctor în științe chimice au fost efectuate în laboratorul de sinteză chimică fină al Institutului de Chimie Organică din Moscova, condus de doctorul habilitat în chimie Kucerov.
• 1982-1997 – director al Întreprinderii Experimentale a Institutului de Chimie al AŞ  a Moldovei.

Sursă:

Zagaevschi, Alexei. Zagaevschi, Vasile. Cosăuți. Comuna din preajma cetății Soroca/Alexei Zagaevschi, Vasile Zagaevschi. Red. coord., șt. și stil. Vladimir Zagaevschi. – Ch.: ÎS FE-P „Tipografia Centrală”, 2005. – 728 p.

Localităţile Republicii Moldova . Vol. 5 , Cos. – Dră. [Text tipărit] : Itinerar documentar-publicistic ilustrat. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2005. – 636 p. : foto, il.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Munteanu_(chimist)

Zagaevschi Vasile

Om emerit al culturii

Născut la 9 octombrie 1935 în s. Cosăuți, r-l Soroca.

Studii:

• Tehnicumul de bibliotecari din Soroca
• Școala Superioară de Cultură a Sindicatelor din fosta URSS, or. Leningrad cu specialitatea de organizator-metodist în domeniul culturologiei și creației populare.

Experiența profesională:

• Lucrează la Briceni, Vertiujeni, Soroca, Ceadîr-Lunga.
• Consiliul Republican al Sindicatelor din Moldova.
• Ministerul Culturii.
• Organizator al diferitor festivaluri, olimpiade, concursuri de creație populară.
• Membru al Uniunii Teatrale din RM
• Membru al Uniunii Muzicienilor din RM

Premii. Distincții. Diplome:

• Eminent al culturii
• Lucrător emerit al culturii
• Om emerit
• Medalia „Meritul Civic”

Sursă:

Localităţile Republicii Moldova . Vol. 5 , Cos. – Dră. [Text tipărit] : Itinerar documentar-publicistic ilustrat. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2005. – 636 p. : foto, il.

Damașcan Ilie

atacant fotbalist

Ilie Damașcan, născut la 12 octombrie 1995 or. Soroca, este un fotbalist moldovean care joacă ca atacant, cel mai recent pentru clubul armean Banants.

Cariera:

• 2006–2010 – Școala Sportivă Soroca
• 2010–2012 – Zimbru Junior Chișinău
• 2013–2016 – Zimbru-2 Chișinău   
• 2014–2018 – Zimbru Chișinău       
• 2019– Bananș Erevan
• 2019 iulie – Petrocub-Hînceşti

Echipa națională

• 2013 – Moldova U19 [a]                  
• 2015–2016 – Moldova U21 [a]      

Club

2019, 23 februarie – a semnat pentru FC Banants,  fiind eliberat de comun acord la 1 iunie 2019.

Premii. Distincții. Diplome:

• 2013–2014 – Cupa Moldovei Zimbru Chișinău
• 2014 – Supercopa Moldovei

Sursă:

https://int.soccerway.com/players/ilie-damascan/318651/

https://www.transfermarkt.com/ilie-damascan/profil/spieler/320042

https://en.wikipedia.org/wiki/Ilie_Dama%C8%99can

http://petrocub.md/player/ilie-damascan/

Turcuman Grigore

om politic român basarabean, membru al Sfatului Ţării, moşier.

S-a născut la 20 octombrie 1890, în comuna Tătărăuca Nouă, jud. Soroca. Se stinge din viaţă la 28 mai 1942, în GULAG (Penza, Rusia).

• 1912-1917 – militar activ în armata ţaristă, la Sevastopol, în Flota Mării Negre, apoi căpitan de marină.
• A participat la Primul Război Mondial – sublocotenent în Marina Imperială Rusă, Flota Mării Negre.
• 1917-1918 – deputat în Sfatul Ţării, din partea Comitetului Executiv Moldovenesc din Sevastopol, a aderat la fracţiunea Blocul Moldovenesc. Membru al Comisiei I-a Agrare. La 27 mart. 1918, a votat Actul Unirii Basarabiei cu România.
• 1919-1928 – a fost membru activ al Partidului Naţional Ţărănesc
• 1928-1937 – membru al Partidului Naţional Liberal
• 1922-1923 – membru al Partidului lui Averescu şi subprefect al judeţului Soroca.
• 1933-1937 – membru al Prefecturii Judeţene Soroca.
• La 2 iulie 1940 a fost arestat. În actul de acuzare, întocmit de enkavedişti la 19 mai 1942, a fost învinuit că în 1917, fiind căpitan al Flotei Mării Negre, ar fi înăbuşit mişcarea de protest a marinarilor contra ofiţerilor, că în calitate de agent al Siguranţei române desfăşura activităţi antisovietice, răspândea printre ţăranii judeţului Soroca zvonuri clevetitoare la adresa Uniunii Sovietice etc.

Premii. Distincții. Diplome:

• Ordinul Sfântul Gheorghe, gradul 4
• Medalia Ferdinand
• Ordinele Steaua României
• Coroana României
• Medalie pentru construirea de şcoli.

Sursă:

Matvei, Valeria; Şveţ, Natalia; Puşcaşu, Madlena. Calendar naţional 2012 / Aut.: Valeria Matvei, Natalia-Maria Şveţ, Madlena Puşcaşu [et al.]; Dir. gen.: Alexe Rău; col. de red. : Petru Soltan [et al.] Biblioteca Naţională a Rep. Moldova. ─ Chişinău: Imprimeria BNRM, 2011. – 304 p. : fot.

Chiriac, Alexandru. Turcuman Grigore / Alexandru Turcuman // Membrii Sfatului Ţării (1917-1918). – Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române, 2001. – P. 152.

Colesnic, Iurie. Grigore Turcuman / Iurie Colesnic // Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscută. Vol.5. – Chişinău: Museum, 2004. – P. 214-221.

Colesnic, Iurie. Grigore Turcuman / Iurie Colesnic // Colesnic, Iurie. Generaţia Unirii. – Chişinău: Museum, 2004. – 310-311.

Postică, Elena. Deputaţi ai Sfatului Ţării exterminaţi de NKVD: [Grigore Turcuman] / Elena Postică // Revista “22”. – 2010. – 24 aug.; [resursă electronică] //http://www.revista22. ro/deputa355i-ai-sfatului-354259riiextermina355i- de-nkvd-8758.html

Postică, Elena. Martiri ai sfântului ideal : [Grigore Turcuman] / Elena Postică // Ţara. – 1995. – 28 mart

https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Turcuman

Lăcătuş, Daniel. Feţele durerii – Apel la memorie / Daniel Lăcătuş. – Iaşi : StudIS, 2018- 4 vol. Vol. 1 : Personalităţi decedate în închisorile comuniste. – 90 p.

Grigore Turcuman

https://peoplepill.com/people/grigore-turcuman/

Мильштейн Олег Сергеевич

советский молдавский и российский композитор, аранжировщик, эстрадный музыкант

Родился  27 октября 1945, Сороки Молдавской ССР – умер 14 октября 2015, Нюрнберг, Германия

Образование:

• Oкончил среднюю школу
• Музыкальную школу
• Культпросвет Училище Сорок
• Кишинёвскую Консерваторию по классу композиции и дирижирования.

Трудовая деятельность:

• Создал оркестр «Сонор» при Дворце культуры профсоюзов. В последнем начинался творческий путь известных молдавских певцов Анастасии Лазарюк и Юрия Садовника.

• 1975 – основал ВИА «Оризонт» при Молдавской государственной филармонии. Первые несколько лет ансамбль специализировался на молдавской народной музыке

• 1979 – Мильштейн полностью поменял его состав и радикально изменил репертуар, переориентировавшись на современную эстрадную песню.

• Многие песни для коллектива написал он сам (в том числе «Мотылёк», «Амор, амор», «Не забывай», «Монолог», «Ничего не оспорю», «Апрель», «Мой светлый мир», «Старая песня», «Пятая парта», «Душа цыгана», «Без тебя», «Во имя любви», «Листопад», «Возвращение»), но уже через несколько лет специально для ансамбля начали создавать песни и другие известные композиторы и поэты (Юрий Саульский, Петря Теодорович, Андрей Дементьев, Игорь Шаферан). ВИА «Оризонт» быстро завоевал всесоюзную популярность (не в последнюю очередь благодаря успеху таких песен как «Калина» и «Иванэ, Иванэ»), но из-за конфликта с Молдавской филармонией вынужден был перейти под крыло Росконцерта при Ставропольской филармонии. Репертуар этого периода продолжали тем не менее составлять песни как на русском, так и на молдавском языке (например «Сани с бубенцами» композитора Рикарда Штейна, 1909—1992, на стихи Ливиу Деляну). Постоянный состав ансамбля включал более дюжины музыкантов (в период пика — 16).

• ВИА «Оризонт» во главе с Олегом Мильштейном стал лауреатом фестиваля «Зелена Гура» и телеконкурса «С песней по жизни», на протяжении 1980-х годов выпустил 8 дисков-гигантов и 10 грампластинок формата миньон на студии грамзаписи «Мелодия». С ним сотрудничали такие известные молдавские исполнители как Штефан Петраке и Михай Долган.

• 1990-х – возглавлял концертно-творческий центр при внешне-экономической ассоциации «МОИЗ», занимающейся организацией гастролей зарубежных артистов в Молдове.

• 1996 – проживает в баварском городе Нюрнберге (Германия).

• Младший брат О. С. Мильштейна — Игорь Мильштейн — аккордеонист и певец, основатель и руководитель ансамбля еврейской песни на идише «Нехама» в Кишинёве, в конце 1990-х годов воссозданного им под названием «Нехама-2» в Нюрнберге уже в виде популярной клезмерской капеллы  Аранжировщиком этого квинтета выступает Олег Мильштейн.

Звания и награды

• Заслуженный артист РСФСР (1990).
• Награждён почетным знаком «Отличник культуры Болгарии».

Источник:

https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B8%D0%BB%D1%8C%D1%88%D1%82%D0%B5%D0%B9%D0%BD,_%D0%9E%D0%BB%D0%B5%D0%B3_%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B5%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87

https://press.try.md/item.php?id=154758

http://www.vedomosti.md/news/oleg-milshtejn-zaglyanul-za-gorizont

http://www.jearc.info/wiki/%D0%9C%D0%B8%D0%BB%D1%8C%D1%88%D1%82%D0%B5%D0%B9%D0%BD,_%D0%9E%D0%BB%D0%B5%D0%B3_%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B5%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87

„Pâinea – cel mai de preț dar al naturii”

Ziua internațională a Pâinii

Cu ocazia Zilei Internaționale a Pâinii urăm tuturor agricultorilor, morarilor, brutarilor și furnizorilor lor de ingrediente un călduros „La mulți ani! Ziua Internaționala a Pâinii coincide, nu întâmplător, cu Ziua Mondială a Alimentației, pâinea fiind totodată cel mai popular, dar și cel mai diversificat aliment de pe glob. Cele două sărbători au fost proclamate la date diferite: Ziua Mondială a Alimentației printr-o decizie a FAO din 1945, iar Ziua Mondială a Pâinii, în 2001, printr-o decizie a Uniunii Internaționale a Brutarilor.

Una dintre cele mai vechi tradiții strămoșești este întâmpinarea unui oaspete cu pâine și sare, un simbol al ospitalității, pâinea fiind unul dintre cele mai răspândite și apreciate alimente. Pâinea ideală este cea făcută în casă, unde poți controla ingredientele și adaosul de sare.

Nutriționiștii ne sfătuiesc să alegem pâinea din făină integrală. În schimb pâinea albă, cu mult miez și consistență elastică, nu este recomandată. De asemenea, nu este recomandat consumul excesiv, ar trebui să ne limităm la maximum 4 felii de pâine pe zi. Medicii nu încurajează consumul altor produse de panificație, cum ar fi covrigii și covrigeii, turtele sau pateurile pline de margarină care se găsesc, de regulă, la magazinele care vând pâine.

Pâinea albă. Este făcută din grâu căruia i-a fost înlăturat germenii și tărâțele, reducându-i astfel consistența în fibre, vitamine din clasa B, vitamina E și minerale precum fier, zinc, magneziu și fosfor.

Pâinea din făină integrală. Este făcută prin măcinarea fină a cerealelor integrale, ceea ce îi oferă culoare brună. Pâinea integrală conține mai multe fibre și minerale decât cea albă, dar ambele au un indice glicemic crescut.

Pâinea din cereale integrale. Are o consistență densă, conține mult grâu și semințe ceea ce o face foarte hrănitoare și are un indice glicemic scăzut. Cerealele integrale aduc un aport de carbohidrați, proteină, grăsimi nesaturate, vitamine și minerale cât și trei tipuri de fibre: solubile, insolubile și amidon rezistent

Pâinea din multicereale. Deseori acest tip de pâine conține și o cantitate mare de făină albă, dar chiar și așa, pâinea din multicereale este o alegere mult mai bună comparativ cu cea albă. Nutriționiștii au demonstrat că această pâine are un indice mai scăzut decât produsele clasice și oferă organismului energie cu eliberare treptată.

Pâinea de secară. Acest tip de pâine are o consistență mai densă ca alte produse, deoarece conține mai puțin gluten. Totodată, pâinea de secară nu este lipsită total de gluten, deci nu poate fi adoptată în regimurile „Gluten Free”. Combinația de secară cu cereale integrale este cea mai bună alegere, fiind cel mai complex amestec de cereale cu beneficii incontestabile pentru organism.

https://www.odoras.md/copii/alimentatie/16-octombrie–ziua-mondiala-a-painii-cata-paine-este-bine-sa-mancam-zilnic/

Tartus Mihaela

Bibliotecar sala de lectura

Pâinea este temelia vieții

Istoria pâinii

Pâinea are o vechime de aproximativ 30.000 de ani. Ea a apărut în era paleolitică, atunci când oamenii primitivi au învățat să sfărâme între două pietre semințe de cereale sălbatice, să facă un fel de turtoi amestecând această făină cu apă și să îl coacă pe un pietroi fierbinte, scos din foc.

Pe lângă calitățile hrănitoare ale pâinii, acest fel de alimentație a permis stocarea de rezerve în depozitele din grotele de adăpost. Semințele adunate în sezonul cald permiteau supraviețuirea în lunile de vreme rea.

În neolitic, oamenii au „domesticit” animale și o serie de plante, între care ierburile de tip cereale: grâul, orzul și ovăzul. Acest lucru s-a petrecut în zona geografică a Orientului Mijlociu, de unde a apărut civilizația Mesopotamiei și de unde a plecat reforma agrară.

Mai târziu s-au adăugat alte cereale, a căror făină a fost folosită la făcutul pâinii sau echivalentelor: porumb (tortilla, turtoi, mămăligă), orez (paste, găluști, prăjituri) sau sorgum (pâine, pizza, prăjituri, paste).

Ce este pâinea ?

•   Valeria Moroșan.

• Pâinea este strop de soare
• Adunat în bob de grâu,
• Zumzet molcom de tractoare
• Şi al ploilor pârâu.
• Pâinea este munca tatei
• Ce lucrează pe combină,
• Roata harnică a morii
• Care macină făină.
• Pâinea mama o-mpleteşte,
• Modelând cu sucitorul,
• Aluatu-n tavă creşte,
• Pregătit este cuptorul.
• Când pe masă o aduce
• Tata-n mâna lui cea mare,
• Cu cuţitu-i face cruce
• Împărţind la fiecare.
• Şi rosteşte rugăciunea,
• Mulţumind lui Dumnezeu!
• Înţeleg atunci că pâinea
• El ne-o dă! E darul său!

                                                                                            

R. Chiseliță. MB,, M. Sadoveanu ”

1 octombrie – Ziua Oamenilor în etate

                                                                         ,, Înțelepții timpului ”

  ,,O societate care nu își prețuiește  persoanele în vârstă, își neagă rădăcinile și își periclitează viitorul”.

( Nelson Mandela).

Pe 1 octombrie sărbătorim Ziua oamenilor înțelepți și deștepți, a celor care au un car de cunoștințe și sunt gata să se împartă cu noi. Această zi a fost stabilită prin rezoluția Națiunilor Unite nr. 45/106/14.12.1990, prilej cu care, în fiecare an, în toată lumea au loc manifestări dedicate persoanelor de vârsta a treia. 

Bătrânii sunt tezaurul fiecărei națiuni, un izvor nesecat de experiență și înțelepciune. Pe ei se sprijină realizările trecutului, de care depinde prezentul și care stau la baza viitorului.  Cu acest deosebit prilej vă adresăm cele mai sincere și frumoase urări, de sănătate, bătrânețe fără tristețe, zile senine, liniște sufletească, pace în casă.  Vă exprimăm stima și profunda admirație fată de munca depusă și devotamentul de care ați dat dovadă pe parcursul anilor, pe tărâmul în care ați activat. Și astăzi, încărunțiți de vreme, dar senini la chip, aveți destulă răbdare să ne ascultați și să ne îndrumați cum să trăim și să ne orientăm în viața nu ușoară de astăzi.  Sănătate multă, și mulți ani înainte dragii noștri sărbătoriți.

Raisa Chiseliță. BM ,,M. Sadoveanu”.

                       

Lecturile toamnei

                       Revistă bibliografică a cărților recomandate pentru a fi lecturate toamna

 Toamna e acea perioadă, când ne gândim la dragoste, simțim mai mult nevoia de a face lucruri frumoase, și pur și simplu… să iubim mai mult. Poveștile de dragoste ne emoționează, ne fac să zâmbim, să ne relaxăm. Le trăim alături de cei dragi, de prieteni, de rude, de colegi. Toate femeie își doresc să aibă în bibliotecă cele mai frumoase cărți de dragoste cu povești fascinante de iubire, pline de senzualitate, acțiune și mister.

Biblioteca Municipală,, M. Sadoveanu”, va propune câteva cărți de acest gen.

„La răscruce de vânturi” de Emily Brontë.

Acțiunea se petrece la începutul secolului al XIX-lea, la o ferma din Yorkshire, al cărei stăpân – Domnul Earnshaw, sosit din călătorie – aduce in casa sa pe Heathcliff, un băiat găsit pe strada. Comportamentul sălbatic si caracterul închis al acestuia nu este pe placul celorlalți membrii ai familiei, dar Heathcliff își răscumpăra gestul tatălui sau adoptiv muncind la treburile casei. Cu timpul se naște o simpatie reciproca intre el si Cathy-fiica familiei Earnshaw, amândoi preferând sălbăticia mlaștinilor din zona si fiind mereu nedespărțiți. Relația lor are de suferit când Cathy il cunoaște pe bogatul Edgar Linton, cu care se si căsătorește – incantata de supușenia acestuia in contrast cu neînduplecarea lui Heathcliff.

 

Anna Karenina – de Lev Tolstoi.             

 Clasicii ruși nu sunt pentru gusturile oricui, dar mai ales, nu sunt pentru oricând. Anna Karenina poate fi citită în serile de toamnă-iarnă, când dramele capătă alte valențe, iar nostalgiile de secol XIX își găsesc cu ușurință locul. Romanul se axează pe drama Annei, o femeie măritată din înalta societate, care se îndrăgostește pătimaș de un alt bărbat, contele Vronski.

 

„Mândrie și prejudecată”, Jane Austen .    

Elizabeth Bennet este întruchiparea perfecta a eroinei tipice pentru Jane Austen: inteligenta, generoasa, sensibila, incapabila de gelozie sau de orice alt păcat major. O eroină cu care se identifică multe femei ale secolului nostru, un personaj  admirat și azi, intrigi meschine de familie, replici scurte și tăioase, specific englezești .

 

Hoțul de cărți de Markus Zusak.              

Nu doar titlul, ci și întregul traseu parcurs de Liesel pentru a învăța să citească, fiecare carte furată din setea ei de a citi și mai mult, mă duce cu gândul la toamnă, moment marcat de primele emoții pe băncile școlii, primele cărți citite. Mai mult de atât, autorul Markus Zusak reușește să transmită o poveste atât de emoționantă pe tot parcursul ei, încât cu greu îți iei gândul de la ea atunci când o termini de citit!

  

DOAMNA BOVARY de Gustave Flaubert.  

Imaginație creatoare sau realitate, n-avem de unde sa știm – însă, un lucru e cert – povestea Doamnei Bovary, povestea Emmei de fapt – este  precum oglinda mintii unei femei – o femeie ce se alinta, o femeie visătoare si puțin egoista, demna si totodată imprevizibila, veșnic tânără.

Romanul o are în centru pe Emma Bovary, o femeie complicată și visătoare, pe care mediocritatea existenței sale o face nefericită. Deși are un soț blând și grijuliu, care încearcă mereu să îi facă pe plac, Emma visează la o viață sofisticată, la o poveste de iubire inedită, pe care nu le poate avea alături de el.

                                                                              

                                                        Pasărea spin de Colle en McCullough.

Descriind în amănunt aspirațiile și încercările a trei generații, Pasărea Spin este saga epică a unei familii de crescători de oi din zona rurală a Australiei. În centrul poveștii este dragostea dintre Maggi Cleary, care nu-l va avea niciodată pe bărbatul pe care-l adoră, și a lui Ralph de Bricassart, care reușește să ajungă dintr-un biet preot de țară în cercurile înalte ale Vaticanului… dar a cărui pasiune pentru Maggie va dăinui întreaga sa viață.

Resat Nuri Guntekin – Pitulicea.                                                                             

Romanul îmbină armonios tradiția turcă cu tehnica narativă modernă, de inspirație occidentală și este construit în jurul poveștii de dragoste dintre doi tineri. Pitulicea este porecla unei fetițe cu personalitate puternică, rămasă orfană de mică și nevoită astfel să răzbată în viață fără sprijinul părintesc dar înconjurată de alți membri ai familiei. Ea se îndrăgostește de vărul ei mai mare, intelectual cu vederi occidentale, exponent al reformatorilor Turciei iar povestea lor este un bun prilej pentru a zugrăvi o întreagă epocă cu plusurile, culoarea, specificul ei dar și pentru o frumoasă portretizare a evoluției personajului principal.

                                                                                                    „Jane Eyre” de Charlotte Bronté  

După o copilărie dificila, marcata de sărăcie si lipsuri, tânără Jane Eyre devine guvernanta la Thornfield Hall, castelul unui gentleman bogat, Edward Rochester. Cu timpul, cei doi încep sa se apropie, discuta, se înfrunta, învață sa se respecte reciproc si, in cele din urma, se îndrăgostesc unul de altul. Jane întrevede posibilitatea unei vieți liniștite, însă un adevăr cumplit iese la lumina, parca pentru a-i dovedi ca nu poate fi fericita, ca nu poate sa aibă parte de dragoste si sa scape de soarta ce i-a fost hărăzita.

                                                     R. Chiseliță. BM ,,M. Sadoveanu”

Constanța Târțău – un destin frânt în două.

Constanța Târțău un destin, pe cât de frumos, luminos și talentat, pe atât de tragic, dureros și singuratic. Este o personalitate notorie în arta noastă teatrală al Republicii Moldova.

S-a născut în familie de muzicanți, la 14 septembrie 1930 în orașul Chișinău. Studiile le a făcut la Institutul de Stat de Artă Teatrală ,,A. N. Ostrovschii ”, din Leningrad. Începe activitatea  să  teatrală la Teatrul Muzical-Dramatic ,,Alexandru Pușchin”. Primul debut este un rol secundar în filmul  ,,Lăutarii”, de Emil Loteanu.

Constanța Târțău artistă emerită din Republică Moldova, Laureata Premiului ,,Valeriu Cupcia”, veteran al Teatrului Național „M. Eminescu”, prima prezentatoare a Televiziunii Naționale, teatrul la microfon de la Radio Moldova, și teatrului televizat ,,Dialog”. A făcut parte din generația de aur a actorilor din anii 1960–1980. Dicțiunea ei melodioasă, curat românească, dulce, răscolea , dădea fiori. Timp de 30 de ani a jucat în zeci de pese de teatru și filme. S-a stins din viață la 83 de ani și a fost înmormântată la Chișinău la cimitirul Central. După doi ani de la stingerea ,,celei mai mari actrițe pe care a avut-o Basarabia” a apărut cartea : ,, Ultimul dialog” concepută și scrisă de Antonina Sârbu.

                                                                                           Raisa Chiseliță. BM ,,M. Sadoveanu” 2020.

Soroceni de dincolo de soroca omagiați în luna septembrie

Păcuraru Veronica

doctor în filologie, colaborator științific la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei și conferențiar la Universitatea de Stat din Republica Moldova.

S-a născut la 5 septembrie 1955, în satul Voloave din raionul Soroca, în familia Anastasiei-Tatiana Cramarciuc şi a lui Simion Purice (februarie 2017).

Studii:

1972-1977 – Universitatea de Stat din Chişinău, la Facultatea de Limbi Străine (Limba și Literatura Franceză).

1978 -1983 – studii doctorale la secția de zi, în cadrul Institutului de Limbă și Literatură al AȘM, sectorul “Semantică lexicală și dicționare”, tema de cercetare fiind: “Statutul lexico-semantic și funcțional al verbelor cugetării“; conducător științific: academicianul Silviu Berejan.

1985 –  i se conferă gradul științific de doctor în filologie

1994  –  titlul științifico-didactic de conferențiar universitar.

Experiența profesională:

1984–1991 – cercetător ştiinţific, şef interimar al Sectorului “Semantică lexicală şi dicţionare monolingve” de la Institutul de Limbă şi Literatură, ulterior Institutul de Lingvistică, al AŞM. În calitate de coautor şi redactor coordonator, participă la elaborarea şi editarea unor lucrări colective de amploare: DELM vol. 2; Dicţionar de Omonime; Dicţionar uzual al limbii române.

1991-2000 – lector superior la Catedra de Limbă Română şi Filologie Clasică a U.P.S.C. “Ion Creangă“, Conferenţiar universitar la Catedra de Filologie Franceză a Facultăţii de Limbi Moderne a U.P.S.C. “Ion Creangă“, Conferenţiar universitar titular la Catedra de Limbă Română şi Filologie Clasică a U.P.S.C. “Ion Creangă“. În această perioadă, Veronica Păcuraru elaborează şi ţine cursuri la disciplinele: Introducere în romanistică (curs şi seminarii); Limba latină (curs practic, specialitatea „limba latină”); Gramatica teoretică a limbii latine; Lexicologia limbii latine; Istoria limbii latine; Lexicologia limbii române(cursuri şi seminarii) ; Semantică şi Lexicografie.

2009 – cercetător ştiinţific coordonator la Sectorul de Lexicologie şi lexicografie al Institutului de Filologie al AŞM, fiind responsabilă de elaborarea Dicţionarului de cuvinte şi sensuri recente.

2000 – este invitată să activeze la Catedra de Filologie Franceză “Grigore Cincilei” (actualul Departament de Lingvistică romanică și Comunicare interculturală) din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității de Stat din Moldova. Pe parcursul activității la această subdiviziune universitară, Veronica Păcuraru elaborează şi ţine cursuri la următoarele discipline: la ciclul masterat (de cercetare şi profesional):  Semantica şi Pragmatica (curs teoretic); Probleme actuale de semantică cognitivă şi referenţială (curs şi seminarii); Traductologie şi practici traductive (domeniul franceză – română, română – franceză) (curs şi seminarii); Discurs interacţional şi interculturalitate (curs opţional);  la ciclul licenţă: Comunicare şi cercetare lingvistică (curs şi seminarii); Analiza  lexico-gramaticală a textului, Analiza  lingvo-stilistică a textului, Bazele comunicării orale (în limba franceză), Bazele comunicării scrise (în limba franceză) (cursuri practice); Semantică şi Lexicografie (curs opţional); Tipologia şi traducerea textului literar (romanesc) (curs opţional).

Concomitent, Veronica Păcuraru participă și în activităţi de expertiză, consultanţă și editoriale.

Vicepreşedinte al Seminarului de Profil la specialitatea 10.02.05 „Limbi romanice (franceza)” (Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, USM)

Membru al Colegiului revistei Studia Universitatis (USM)

Membru al Colegiului de redacţie al Revistei de Lingvistică şi Ştiinţă Literară, ulterior revista Philologia (Institutul de Filologie al AŞM)

Referent oficial şi membru al Consiliului ştiinţific specializat la susţinerea mai multor teze de doctor în filologie,

Membru al Consiliului ştiinţific profesoral al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, USM

Membru al Comisiei de Atestare a Traducătorilor şi Interpreţilor profesionişti (instituită de Ministerul de Justiţie al R. Moldova)

Membru al Comisiei Republicane de Atestare a profesorilor din învăţământul preuniversitar (Ministerul Educaţiei al R. Moldova)

Expert al Curriculum-ului la Limba străină B (franceza) pentru clasele gimnaziale (Ministerul Educaţiei al R. Moldova).

O regăsim și în calitate de coordonator de volume: La linguistique entre recherche et application / Lingvistica între cercetare şi aplicare, Actes du Colloque International organisé à l’occasion du 45-ième anniversaire du Département de Philologie Française « Grigore Cincilei » de l’Université d’Etat de Moldova, Chişinău, le 8 octobre 2010, tome 2, // Coord. I. Guţu, V. Păcuraru. Chişinău: CEP USM, 2011. – 350 p.,

Probleme actuale de lingvistică, glotodidactică şi ştiinţă literară, Acte ale Colocviului Internaţional organizat cu ocazia aniversării a 45-a de la fondarea Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii de Stat din Moldova, Chişinău 5-6 martie 2009, vol. IV, partea I; partea a II-a. Coord. V. PĂCURARU, L. ZBANŢ. Chişinău: CEP USM, 2010.-630 p.

2007-2017 – este Membră a grupului internaţional de cercetători „Sémantique des textes”, reuniţi în jurul revistei electronice Textos!, sub conducerea lui Fr. Rastier.

Activitatea cercetătoarei este încurajată, de-a lungul anilor, de numeroase organisme, fundații și operatori francofoni:

2001 – beneficiază de un grant pentru proiectul „Dicţionar semantic şi morfosintactic de verbe”. Programul HESP, Fundaţia Soros (Moldova),

2003 – titulară a Bursei Guvernului Francez pentru un stagiu de perfecţionare lingvistică la Centrul de Lingvistică Aplicată din Besançon (Besançon. Franţa).

2005 – titulară a Bursei Guvernului Francez pentru un stagiu de cercetare la Universitatea “Marc Bloch” din Strasbourg, Franța. Stagiul se desfășoară sub conducerea lingvistului francez Georges Kleiber.

2007 – Agenția Universitară a Francofoniei (BECO) îi acordă o bursă pentru un stagiu de cercetare la Universitatea din Provence “Aix- Marseille 1″ (Aix-en-Provence, Franța).

Conferențiarul universitar V. Păcuraru lasă drept moștenire numeroase publicații științifice și metodico –didactice:  monografii – 1 (la tipar), articole de sinteză -18, articole – 22, materiale ale comunicărilor ştiinţifice – 40, manuale – 1 (3 ediţii, coautor), dicţionare – 4 (coautor), teze ale comunicărilor ştiinţifice studenţeşti (coautor) – 45, programe analitice şi standarde curriculare – 30.

În ultimii ani, Veronica Păcuraru e pasionată de perspectivele lexicografiei explicative informatizate, se interesează de posibilitatea de utilizare a noilor tehnologii informaţionale, a programelor editoriale şi a sistemelor de scriere de dicţionar create cu ajutorul noilor tehnologii, la elaborarea şi redactarea dicţionarelor tradiţionale, adică a celor editate pe hârtie.

Premii. Distincții. Diplome:

Medalia Meritul Civic, acordată prin decret prezidențial pentru merite deosebite în toate domeniile de activitate social-economică din R. Moldova.

Sursă:

Localităţile Republicii Moldova: Itinerar documentar-publicistic ilustrat . Vol. 15, Văd-Z [Carte tipărită] . ─ Ch.: Draghiștea, 2017. 664 p. : il., fotogr. – (Localităţile Republicii Moldova : Itinerar documentar-publicistic ilustrat).

În memoriam Veronica Păcuraru.

http://usm.md/?p=15815&lang=rohttp://ifr.md/index.php/113-veronica-p-curaru-in-aeternum-vive

Raevschi Zinaida

doctor în pedagogie

Născută la 12 septembrie 1935 în s. Cosăuți, r-l Soroca.

Studii:

Școala medie din satul natal

Institutul Pedagogic din Tiraspol, Facultatea geografie.

Experiența profesională:

Învățătoare la Cosăuți, Dărcăuți.

Institutul de Pedagogie al AȘM – colaborator științific.

Inspectoratul General al Ministerului Științei la Institutul de Arte – specialist-coordonator.

Publicații:

Autoare a manualului de citire pentru cl. a II-a (în colaborare) și a zeci de alte lucrări didactice și metodice.

Raevschi, Zinaida. Urme poloneze în Moldova : [file din istoria moşiei boierului Tito Mihailovschi din satul Cosăuţi, raionul Soroca] / Zinaida Raevschi . ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2008 // Timpul : Săptămânal independent. 14 noiemb. – P. 17 . ─ Chisinau[sn], [sa]

Premii. Distincții. Diplome:

Eminentă a învățământului din RM.

Sursă: Localităţile Republicii Moldova . Vol. 5 , Cos. – Dră. [Text tipărit] : Itinerar documentar-publicistic ilustrat. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2005. – 636 p. : foto, il

Coşciug Hariton

magistrat

Născut la 28 Septembrie 1885, în comuna Stoicani, judeţul Soroca.

Absolvent al Seminarului Teologic din Chişinău, licenţiat în drept de la Universitatea din Harcov.

Preşedinte al Tribunalului Soroca. Membru în Comitetul de conducere al căminului cultural orăşenesc din Soroca.

Fost secretar la Cercul de Recrutare Gubernial din Basarabia. Fost judecător de pace şi judecător de tribunal. Fost preşedinte locţiitor al zemstvei judeţene. Ca preşedinte – locţiitor a prezidat adunarea naţională judeţeană, care a hotărît votarea Unirii la 27 Martie 1918.

La  1907 a colaborat la ziarul „Basarabia”

Premii. Distincții. Diplome:

Ordinul „Coroana României” în gradul de Cavaler.

Sursă:

Figuri contemporane din Basarabia. – Ch.: Editura „ARPID”, 1939