Dumitru Matcovschi – drum poetic prin timp

IMG_20200123_141138 Formarea continuă a bibliotecarilor este un subiect destul de necesar, el nu are limită nici în timp, nici în spațiu, nici în interiorul unei comunități bibliotecare.

  Training-urile, atelierele, orele de instruire profesională sunt forme eficiente de formare a personalului de bibliotecă. În cadrul activităților programate în data de 23 ianuarie 2020 la Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu” Soroca a avut loc ora de formare profesională „Ora bibliotecarului” cu genericul „Dumitru Matcovschi – drum poetic prin timp”. Aceste minunate rânduri atât de mult se potrivesc vieții și activității zbuciumate a marelui Poet D. Matcovschi. Pentru noi, cei de azi, e o mândrie și o necesitate să furnizăm Cartea vieții  scriitorului, opera rămânând ca un tezaur fără de preț, trecând prin ani și îmbogățindu-ne spiritual.

 Doamnele bibliotecare Stavița Larisa și Marinovici Victoria de la Filiala n.2 vernisând opera scriitorului au marcat că Dumitru Matcovschi este scriitorul basarabean care arde ca o lumânare pe altarul cuvântului „ce exprimă adevărul”, în căutarea dreptății Neamului său, în căutarea îndreptării unui destin vitreg, în căutarea identității unui pământ de floare și lacrimă.

  „Ora bibliotecarului” a fost un îndemn să recitim/citim poezia, proza, piesele de teatru, să-i ascultăm versurile puse pe note, să învățăm o lecție demnă de urmat.

IMG_20200123_141122

 

Eugenia Coșeru – șef serviciu asistență de specialitate

 

Cuvântul magic – ,,Mulțumesc” – însemnătatea cuvântului    

  1

  În ultimii 16 ani, din 1994, pe data de 11 ianuarie se sărbătorește Ziua Internațională a cuvântului ,,mulțumesc”, care durează timp de o săptămână. Se spune că această zi este creată de o campanie de papetare, care în așa fel vrea să-și promoveze felicitările. ,,Mulțumesc” reflectă recunoștință, prețuire și respect.

  În vechile scrieri ,,mulțumesc” înseamnă mult-unire – legătura dintre doi oameni și unirea cu Dumnezeu. Medicii spun că la rostirea acestui cuvânt, organismul uman, emană hormonul fericirii. Prin acest cuvânt oamenii își exprimă emoțiile pozitive.

  Mulțumesc e doar un cuvânt în spatele lui pot sta o mie de cuvinte… iubirea, admirația, curajul, dorința, împlinirea, dorul, puterea, armonia… Însă, cu energia recunoștinței, magia intra în viața ta… „cuvântul-magic” care ar trebui sa fie folosit mai des este „Mulțumesc”.

  De câte ori îl uitam, ne văduvim zestrea energetică, de câte ori îl rostim, ne încărcăm cu energie pozitivă. Acest cuvânt este o „punte” intre noi și oamenii cărora îl adresăm; de cele mai multe ori, pe această punte va pași triumfător, binevoitor, însorit și încurajator – un zâmbet. Uneori el este însoțit și de alte „cuvinte-magice”: „cu plăcere” .

   Un Mulțumesc frumos celor ce vor citi această informație.

2

Raisa Chiseliță. Sala de lectură. MB ,,Mihail Sadoveanu”

Proiectul „Conexiuni multiculturale – societate unită” și-a dat startul

  Primele semne de bucurie în realizarea proiectului „Conexiuni multiculturale – societate unită” s-au manifestat vizibil joi, 26 decembrie 2019, când s-a dat start acestuia. Aici și-au demonstrat activismul realizatorii, partenerii, susținătorii.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

  Despre obiectivul proiectului, felul de manifestare, impact, inițiator și parteneri a vorbit doamna directoare a Bibliotecii Municipale „Mihail Sadoveanu” Eugenia Railean, responsabilă de implementare a acestuia în zona Soroca și implică 5 instituții de cultură din Moldova: Bibliotecile Telenești, Râșcani, Taraclia, Comrat, Soroca, finanțarea vine de la Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer. Pe parcursul unui an băștinașii își vor extinde cunoștințele la segmentul istorie, cultură, societate a romilor, bulgarilor, găgăuzilor, ucrainenilor și rușilor ce conlocuiesc de veacuri alături. Grupul țintă – tineri 17-19 ani. Rădăcinile proiectului se trag de la Biblioteca „Vasile Alecsandri” din Telenești, de la directoarea Maria Furdui, care a dat mișcare ideii și ne-a mobilizat și pe ceilalți.

  Entuziasmul a fost susținut de o echipă de tinere „interprete” ghidate de dna Tamara Coșciug, cu mesaje de încurajare venite de la directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Nicolae Bulat, președintele Societății Slavone, dna Ludmila Vitcovscaia, specialista pe biblioteci Tamara Coșciug. Evenimentul s-a finisat cu o gală a bucatelor caracteristice fiecărei naționalități pregătite și prezentate de echipa „M. Sadoveanu”: s-au pregătit sarmale tradiți81304024_2530526560608571_4739918099615055872_nonale moldovenești, țigănești, armenești; pește umplut după rețeta evreiască, babă neagră, plăcinte, urechiușe moldovenești;  slănină, saltison/tobă, salam ucrainean; colțunași, clătite rusești ș.a. bucate care au fost degustate la momentul festiv. Urări de bine, efort, impact pe așteptări.

 

 

 

 

 

Eugenia Railean, director BM „M. Sadoveanu”

Drepturile copilului

 Drepturile copilului sunt reglementate de Convenția asupra Drepturilor Copilului adoptată de către Adunarea Generala a Națiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989. Documentul definește drepturile și principiile dezvoltării normale a unui copil.

2

 Copiii au drepturi oriunde s-ar afla – acasă la părinții naturali, în familii substitutive, în instituții de îngrijire sau la scoală.

Părinții și familiile, grupurile profesionale care lucrează cu copiii, dar și orice cetățean responsabil ar trebui să știe de existența acestor drepturi.

Polițiștii și judecătorii sunt cei care au sarcina să aplice legea, dar toată lumea are obligația să raporteze cazuri de abuz sau neglijență îndreptate asupra copilului. Autoritățile locale și centrale au obligația de a garanta și promova drepturile copilului.

 Ziua Internațională a Drepturilor Copilului – s-a sărbătorit în ziua de 20 noiembrie în incinta Bibliotecii Municipale ,,M. Sadoveanu”, cu un grup de beneficiari ai bibliotecii. A fost expusă și o expoziție de carte ,,Drepturile mele – ce sa fac cu ele”.

1

Această prezentare necesită JavaScript.

Raisa Chiseliță

,,…Ași fi de poezia mea născută”

700x526_201612110108 Leonida Lari sa născut la 26 octombrie 1949, în satul Bursuceni, Sângerei, într-o familie de intelectuali. După școala medie de cultură generală, urmează studiile la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova.

 Activează la Muzeul Republican de Literatură ,,D. Cantemir”, din cadrul Uniunii Scriitorilor din Moldova, redactor la editura ,,Cartea Moldovenească”, și la săptămânalul ,,Literatura și Arta”, redactor șef al ziarului ,,Glasul Naturii”, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

 Pentru Leonida Lari poezia constituia un tărâm spiritual insolit, în care se desfășoară spectacole marcate de mister. Leonida Lari – destinsă poetă, eseistă și traducătoare, om politic, cavaler al Ordinului Republicii, luptătoare pentru libertatea românilor basarabenii a fost numită: ,,O Ioana D’arc a Basarabiei”.

 Prima sa carte ,,Piața Diolei” este calificată de critici ca una din cele mai interesante apariții din colecția ,,Debut”. Mai apoi au apărut volumele ,,Marele Vânt”, ,,Mitul trandafirului”, ,,Dulcele foc”, volumele de poezii și eseuri: ,,Scoica solară”, ,,Lira și păianjenul”, ,,Scrisori de pe strada Maica Domnului”, ,,Intre înger și demon”. Leonida Lari a scris și pentru copii. În 1988 editează cartea de basme pentru adolescenți ,,Insula de repaus”, urmată de plachetele de versuri ,,Lumina grăitoare” ,,Un delfin visător” . A tradus din marii poeți ai lumii:  A. Pușkin, M. Lermontov, E. Poe, Novalis . La fel și creația scriitoarei a fost tradusă în limba rusă, germană, franceză, Letonă.

 Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia. A fost Deputat în Sovietul Suprem al URSS și Membră a Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova. A stat în fruntea Legii Creștine Democrate a Femeilor din Moldova, deputat al Parlamentului României.

  A fost destinsă cu:

  • Premiul pentru poezie ,,M. Eminescu” al Academiei Române pentru volumul ,,Dulcele foc”
  • Premiul România Mare – pentru întreaga activitate poetică și civică
  • Premiul ,,Tibiscus” ( Serbia),
  • Premiul revistei ,,Cronica” ( Iași).
  • Cetățeancă de Onoare a Municipiului Bacău.

    Crăiasa blândă dar în același timp neîndurătoare, stăpânește în mod spontan peste metafora de mare forță, peste fericite împerecheri de cuvinte, care pot face gloria oricărui mare poet.

M. Sorescu.

   Marea temă a poeziei Leonidei Lari, romantică prin excelență, este înălțarea prin spirit deasupra timpului și a tot ce este lumea, aspirația spre un dincolo transcendental, solar.

M. Cimpoi.

 S-a stins din viață la 11 decembrie 2011 în urma unei boli incurabile. A fost înmormântată la cimitirul central din Chișinău.

lari

Raisa Chiselița. Sala de lectură

   ,,Cavaler al adevărului ” – D. Matcovschi

La margine de lume, venit din vremi străbune

Un plai cu dulce nume înălțător rămâne.

Aici o vatră sfântă la sânul ei ne strânge

Și-o doină când se cântă, o lume toată plânge.

Dumitru Matcovschi

Dumitru MATCOVSCHI, unul din pilonii mișcării de renaștere națională, începutul anilor 90, secolul trecut.

ban-f_matcovschScurtă Biografie

  Dumitru Matcovschi s-a născut la 20 oct. 1939, comuna Vadul-Rașcov, jud. Soroca, în familia plugarilor Leonte și Eudochia.

  După studiile primare și secundare, în 1956 devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea „Istorie și Filologie”. Ultimul an de studii (1960-61) îl are la Universitatea de Stat din Chișinău din cauza fuzionării acestor două instituții universitare. În anii 1966-1970 a fost redactor-șef adjunct la săptămânalul „Cultura”.

  Debutul editorial se produce în 1963 prin placheta de versuri „Maci în rouă”. În 1969 apare volumul de versuri „Descântece de alb și negru”, care imediat după apariție este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în varianta inițială, așa și nu a mai văzut lumina tiparului.

  Urmează o rodnică perioadă de activitate literară. Opera lui Dumitru Matcovschi o demonstrează plenar.

Un moment tragic era cât pe ce sa-i curme viața la 17 mai 1989, fiind strivit de un autobuz. Se presupune că accidentul fusese unul organizat, având în vedere tumultul de evenimente de deșteptare națională din perioada dispariției RSSM și proclamării independenței teritoriului dintre Nistru și Prut. Urmează o lungă perioadă de recuperare fizică și morală, la Chișinău, Moscova și București. Suportă peste douăzeci de intervenții chirurgicale. Condiția fizică și vigoarea bărbătească de înainte îi este redusă de paralizie. Suferința nedreaptă însă i-a călit și mai mult conștiința.

Opera

  Dumitru Matcovschi este recunoscut pe plan internațional de critica literară drept unul din marii poeți ai Basarabiei.
De-a lungul anilor a editat peste 50 volume: poezie, proză, dramaturgie, inclusiv în limbile rusă și lituaniană.
Cărți de poezii: Melodica (1971), Grâul (1974), Axa (1977), Patria, poetul și balada (1981), Tu, dragostea mea (1987), Soarele cel mare (1990), Imne și blesteme (1991), Vad (1998), Crucea (1999), Veșnica toamnă (2001), Pasarea nopții pe casă (2003) ș. a.

  Volume de proză: Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1979), Focul din vatră (1982), Teatru (2003).
Piese de teatru: Președintele, Cântec de leagăn pentru bunici, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul vieții, Abecedarul, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata, Troița, Bastarzii ș. a.
În 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj „Troița”. În același an are loc premiera spectacolului „Destinul”, după piesa „Ioan Vodă cel Viteaz” de D. Matcovschi, la Teatrul National „M. Eminescu” din Chișinău.
Filmul documentar „Aici departe” e lansat în 2002, el ne dezvăluie mai multe despre omul și scriitorul Dumitru Matcovschi.
Multe din poeziile sale au fost puse pe note și au devenit șlagăre de la chiar prima audiție, de compozitori ca regretații Ion Aldea-Teodorovici și Petre Teodorovici precum și de Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oțel, Constantin Rusnac.

  A murit la data de 26 iunie 2013. A fost înmormântat cu onoruri militare în satul său de baștină pe 29 iunie. La 2 ani de la moartea poetului, în Vadul Rașcov a fost instalat un monument în memoria acestuia.

Distincții de-a lungul timpului

  • Scriitor al poporului (1989);
  • Cavaler al Ordinului R. Moldova (1996);
  • Cavaler al Ordinului Steaua României în grad de Comandor (2000);
  • Cetățean de onoare al municipiului Chișinău (2010);
  • Membru titular al Academiei de Științe din R.  Moldova (1996);
  • Deținător al medaliilor „Mihai Eminescu” și „Pentru distincție în muncă”;
  • Laureat al Festivalului Internațional de poezie Nichita Stănescu ;
  • Laureat al mai multor publicații periodice.
  • Liceul din Comuna – Rașcov, de la 1 septembrie 2003, poată numele poetului Dumitru Matcovschi.

                       Despre poet :

  Pentru literatura, cultura, spiritualitatea noastră, moartea lui Dumitru Matcovschi este o pierdere enormă. El a fost cel care a cântat „Basarabia pe vremuri grele“, ,,Basarabia, scumpă icoană, în inimi purtată, Trecuta prin foc și prin sabie, furată, trădată mereu, ești floare de dor, Basarabiei, ești lacrima neamului meu.” , poetul a fost un pilon al spiritualității, un deschizător de drumuri și un simbol al libertății pe vremuri grele și întunecate. „Ne mândrim că am avut persoane care s-au putut opune regimului. Dumitru a fost un om curajos și un adevărat bărbat al neamului. E mare păcat că a plecat de lângă noi“. „Așa a fost Dumitru“.

                                                                       Ion Hadârcă.

  „Cu privirea ațintită către înaltul cerului, sorbindu-și vigoarea din țărâna străbună, el trăia cu un dramatism sublim trecutul și prezentul propriului neam. Cuvântul lui era ca o rugăciune, așa cum doar cei aleși de Dumnezeu îl pot rosti. Cu o sobrietate de profet, el își cânta Basarabia purtând în suflet conștiința îndeplinirii unei misiuni spirituale de care doar el era responsabil.”

Iurie Roșca.

 Scriitorul Dumitru Matcovschi este unul dintre autorii ale căror opere se constituie dintr-o singură Carte. În opinia sa, destinul uman și literar al scriitorului pare a fi în contratimp cu istoria. Omul și scriitorul Matcovschi a avut mult de suferit . Suferința l-a făcut un militant, un autor de imne și blesteme.

Teodor Codreanu.

„Eu rămân cel care am fost întotdeauna, nu dau mărgioare pe nicio metropolă, pe nici un Paris…, am fost și am rămas om al pământului, aici eu cred în oameni și în zei, aici mă plouă stelele cu șoapte, aici eu plâng și râd cu toți ai mei…”

D. Matcovschi.

 ,,Basarabia, scumpă icoană, în inimi purtată,

Trecut- o prin foc și prin sabie,

 Furată, trădată mereu,

 Ești, floarea de dor, ,,Basarabia”,

Ești lacrima neamului meu.”

 ,,Eu am crezut și cred, mai cred, ca – întâia oară,

Că nu-i poetul, nu-i poet fără de țară,

Eu am cântat, eu cânt și o să mai cânt,

La margine de lume, și de țață,

Încet, încet, cu limpezit cuvânt,

Străbun pământ și noua primăvară.

D. Matcovschi

Chiselița Raisa. Sala de lectură.

 

Moment frumos la BM „M. Sadoveanu” Soroca

  Felicitări, cuvinte frumoase de încurajare, donație de carte, orhidee albă – toate de la doamna Elena Bodnarenco cu ocazia împlinirii celor 75 de ani de la întemeierea instituției „M. Sadoveanu”. Evenimentul s-a produs astăzi, 16 octombrie 2019 în cadrul vizitei doamnei Elena Bodnarenco.

  Echipa exprimă profunde sentimente de mulțumire pentru atenția acordată.

 

 

 

Eugenia Railean, director BM „M. Sadoveanu” Soroca

Donație de carte la Biblioteca Municipală din Soroca

Între oameni e o carte plină de lumină, care

Pururi înțelept răspunde lumii la orice-ntrebare

Și închide orice rană sângerând oricât de greu,

Oricui stă din ea să soarbă vorbele lui Dumnezeu…

Dar, deși Sfânta Scriptură e de-o veșnicie-n lume

Ce puțini sorb slova-i sfântă și cei mulți nu-i știu de nume…

  Sunt gânduri așternute pe hârtie de marele poet român Vasile Militaru, care se referă la cea mai valoroasă lucrare a sa DIVINA ZIDIRE și care este o parte a donației primite la Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu” de la oaspeții activității petrecute în incinta bibliotecii la marcarea zilei independenței. Această carte, la care poetul a muncit mai mult de 25 de ani reprezintă Biblia în versuri și este o lucrare de o curățenie stilistică impresionantă dotată cu ilustrații cutremurătoare din Biblie (Noul și Vechiul Testament)  lucrate cu mult har de pictorul francez Gustav Dorre. Această lucrare nu prea a fost prezentă pe rafturile bibliotecilor din  Republica Moldova – eu cunosc faptul că este prezentă doar în colecțiile Bibliotecii Naționale. Acum o avem și noi în colecția Bibliotecii Municipale ( sala de lectură).

  Tot din această donație am selectat și volumele  IMNUL NEAMULUI și CÂNTARE VINULUI de același autor care sunt distribuite în colecția CĂRȚI CU AUTOGRAF a sălii de lectură. IMNUL NEAMULUI este o culegere de versuri care au fost scrise cu penița muiată în sânge, în lacrimă, în inimă și în suflet. Căci până la urmă poetul este condamnat de regim și moare  în Ocnele de sare…

   În cadrul activității, organizate de altfel de scriitoarea  Veronica Pârlea-Conovali, născută pe meleaguri sorocene s-a  petrecut lansarea cărții lui Iacob Cazacu–Istrati CU DOR ȘI DRAGOSTE TE CÂNT. Poetul locuiește de mai mulți ani în Canada, unde muncește, scrie, visează, iar rădăcinile-i înfloresc aici. El trăiește de la distanță cu problemele Basarabiei, cu durerile și bucuriile ei, numită în poeziile sale Basarabia Mică.

Doar o căsuță

Într-un colț de rai,

Doar o măicuță

Și o limbă ai

– sunt gânduri ce străbat creația poetului și care te-nfioară prin puterea cuvântului aranjat frumos în rimă. Poezia lui e firească, autorul scrie precum vorbește: el își rostește rimele mai degrabă cu inima…

Sunt fiu adoptiv al durerii

Și frate cu visele vieții,

Sunt fiul tainelor serii

Și frate cu umbra tristeții…

  Temele abordate de poet  sunt ca topite într-un singur subiect – bunătate, om, mamă, viață, străinătate, înstrăinare. Dar toate sunt tratate prin imensa sa dragoste de patrie, locul unde ne naștem și de unde pornim pe calea vieții.:

În țara noastră noi suntem stăpâni

Și nimănui nu vom ceda

Pământul bunilor străbuni

Nici după ce vom deceda!

  Iubitorii de poezie bună pot solicita cartea în colecțiile Bibliotecii Municipală a filialei din microraionul Soroca-Nouă și filialei Nr.2 din dealul Sorocii.

  O parte valoroasă a micii, dar prețioasei donații o constituie si titlurile de carte oferite în dar bibliotecii de către organizatoarea evenimentului, Doamna Veronica Pârlea- Conovali o  scriitoare,  care prin talentul a dus faima Sorocii departe de aceste meleaguri – ȚARA DIN STELE, LĂCRĂMIAZĂ – DOR AMURGUL, ALEXANDRA, GALINA FURDUI ÎN LUMINA BAȘTINEI etc. „Lumea din jurul ei , povestită în vers este înfățișată ca o lume interpretată, descrisă așa cum este ea, dar exprimată plastic, ilustrând o concepție anume despre creație, adevăr, viziune, lecturare, sens. limbaj…” (Victor Ladaniuc)

  O temă aparte care m-a frapat prin sinceritatea, durerea din suflet cu care pare-se s-a înfrățit este dragostea de țărișoara aceasta mică și plină de probleme:

Calc peste frunzele ruginite,

Proaspăt căzute,

De parcă merg printre morminte-

Ale mele, ale tale, ale noastre.

Suflete plecate departe…

(Ascultă tăcerea clipei).

 Versurile Veronicăi Pârlea–Conovali ne conduc spre o atmosferă tihnită, rustică, generată de muncile câmpului. Așa în poemul COSAȘII, țăranii ce strângeau spicele își potoleau setea cu „un cântec de ciocârlie/ și foamea și-o amăgeau/ Cu aburii din glie…”

  Sunt și eu o părticică din ceea ce numim „dragoste de locul unde ne-am născut” și de-aceea- mi sunt aproape sufletului versurile:

Mă întorc din nou în satul drag,

Când soarele răsare și apune,

Mă-ntorc la rădăcini, ca să învăț

Înțelepciunea sfatului a spune,

Prin iarba mătăsoasă calc încet

La timpul cel de azi, ca un copil,

Și caut Domnului să mă închin….

  În creația autoarei persistă atâtea teme; tratate cu atâta măiestrie, dor și dragoste de lumea din jur, de patrie și mamă, de iubire. Vă îndemn să vizitați Biblioteca STELIANA GRAMA  pentru a vă satisface dorul de o poezie de calitate, poezia D-nei Veronica Pârlea–Conovali. Tot în colecțiile acestei biblioteci veți putea lectura și alte creații ale acestei autoare

  Sunt enumerate doar câteva din cărțile donare de către oaspeții activității din 27 august, dar vreau să vă asigur, că toate publicațiile primite își vor găsi cititorul

Emilia Evdochimov  Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu”

 

 

 

 

 

Ziua Internațională a persoanelor vârstnice

  2În fiecare an la 1 octombrie, statele lumii, sărbătoresc ,,Ziua Internațională a Persoanelor vârstnice” stabilită printr-o Hotărâre a Adunării Generale a Națiunilor Unite, adoptată la 14 decembrie 1990.

 Pentru aceste persoane, în fiecare an, în lume au loc manifestări dedicate acestei zile.

 Această zi este pentru promovarea drepturilor persoanelor de vârsta a treia, prin încurajarea de a participa activ la viața economică, politică, socială și culturală, pentru promovarea pozitivă a îmbătrânirii lipsite de discriminare, prin includerea în viața socială. Sărbătoarea este dedicată celor care poartă pe chip înțelepciune și lumină, în suflet putere și credință. Vă mulțumim pentru munca depusă și nopțile nedormite, pentru dragostea nemărginită cu care ați crescut și educat tânăra generație. Și astăzi încărunțiți de vreme, dar semeni la chip, aveți răbdarea să ne ascultați și să ne învățați să privim cu mai multă înțelepciune la realitățile pământești.

  Cu acest prilej venim în fața dumneavoastră cu o adâncă plecăciune, și vă dorim din tot sufletul să aveți parte de multă sănătate, pace, bunăstare, respect din partea tuturor  generațiilor, și dragostea celor apropiați. Să ne amintim de cunoscutul proverb ,,Cine nare bătrâni să- și cumpere”.

     Chiselița Raisa. Sala de lectură.

Silvestru Aurelian – academicianul fără portofoliu

2  Scriitor, psiholog, publicist și pedagog, fondatorul Liceului de Inventică și Creativitate ,,Prometeu-Prut” din Chișinău, lider al Forumului Democrat al Românilor din Moldova și editorialist la ,,Vocea Basarabiei”, redactor la revista ,,Litere”, subredacția Chișinău. Membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni. Este destins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este deținător al Medaliei de aur ,,,Prolnvest”, decernată la Salonul Internațional de Inventică din Cluj-Napoca, și cea mai înaltă distincție a Republicii Moldova ,,Ordinul Republicii”. Cărțile sale ,,Fărâme de suflet” și ,,Victoria Speranței” au câștigat Premiul,, Cartea anului în Moldova”. Cartea ,,A doua șansă” a câștigat premiul ,,Simpatia copiilor”. În anul 2014 a fost destins cu Premiul ,,Ion Creangă” pentru întreaga activitate în domeniul Cărții pentru copiii, acordată de către Institutul Cultural Român ,,Mihai Eminescu”. Tot în acest an i s-a acordat cea mai înaltă distincție a Academiei de Științe a Moldovei, Medalia ,,Dimitrie Cantemir”. Construiește o Casă Parohială la Mânăstirea Pocăinței ,,Sfântul Ion Botezătorul”. În curtea Liceului ,,Prometeu” a înălțat o biserică, unde au loc lecțiile de religie.

Aurelian Silvestru s-a născut la 1 octombrie 1949,satul Cușelăuca, raionul Șoldănești, Republica Moldova.

    Studiile li a făcut la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Filologie, secția ziaristică, Institutul Pedagogic ,,Alecu Russo” din Bălți, Facultate de Pedagogie și Psihologie. A făcut doctorantura în domeniul Creativității și Cunoașterii de Sine a Institutului de Psihologie din Moscova. Au urmat și cursuri de manager în micul business la Academia de Relații Internaționale din Cairo.

3

  Mereu în căutare – Aurelian Silvestru este el însuși un model de creativitate și inventică, inspirându-i pe elevi sa muncească mai mult, să fie activi și să creeze cât mai mult. Elevii de la liceul ,,Prometeu” sunt întotdeauna printre primii, la diferite concursuri, olimpiade, proiecte.

   Despre Aurelian Silvestru se spune că este omul care știe să le facă pe toate. S-a născut să făurească și să promoveze binele pentru oameni.

       Îi dorim multă sănătate, inspirație, prosperitate, să-i dea Domnul putere ca să creeze mulți ani înainte lucruri bune, și frumoase pentru poporul român.

 

,,Ca sa fii fericit trebuie să crezi în Dumnezeu, și să respecți adevărul.

Două lucruri ne trebuie pentru fericire : o dragoste și o vocație –

Dar ambele adevărate.”

Aurelian Silvestru

 

 

Chiseliță R. Sala de lectură.