Paștele este una din cele mai așteptate și mai respectate sărbători religioase care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos – Marele îndrumător al omenirii, considerat Fiul lui Dumnezeu. Este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creștin, care este asociată cu venirea primăverii și trezirea naturii la viață, celebrată încă din secolul al XV-lea, și mai semnifică trecerea de la moarte la înviere și la viața veșnică. În Duminica Paștelui creștinii conform tradiției merg la biserică. Fiecare credincios are câte un cos pregătit după o rânduiala a strămoșilor. Coșul este acoperit cu un prosop țesut cu modele specific zonei, iar în el sunt așezate pe o farfurie simbolurile bucuriei pentru tot anul precum: semințe de mac, sare, zahar, faina, ceapa si usturoi. Deasupra acestei farfurii se așază pasca, șunca, brânza, bani, flori, sfecla roșie cu hrean si bineînțeles ouăle roșii. Credincioșii își pun haine festive și participă la slujba de la miezul nopții la biserică. După ce ceasul lovește ora 12, toate luminile din biserică sunt închise. Preotul iese din altar cu o lumânare aprinsă și da lumină credincioșilor. Aceasta simbolizează faptul că Hristos a înviat. După slujba de Înviere, unii creștini folosesc expresia Hristos a înviat!, pentru a saluta, și Adevărat a înviat!, pentru a răspunde acestui salut de sărbătoare.
Cel mai cunoscut obicei de Paște, este cel de a vopsi ouăle în culoarea roșie. Vopsitul are loc în Joia Mare. Culoarea roșie reprezintă sângele Mântuitorului. În Europa de Est, și în țara noastră, este dezvoltat obiceiul încondeierii ouălor de Paște, cărei protejează pe cei din casă de ghinion. Originea acestui obicei se pierde în negura vremurilor. Oul este considerat drept simbolul universal al nașterii, al nemuririi, făcând parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației.
Un moment foarte important este Masa de Paște, care are loc duminică. Pe lângă ouă, se prepară și alte mâncăruri specifice, precum drobul, pasca sau cozonacul. Un alt moment important din cadrul mesei este ciocnitul ouălor de Paște. Se spune că din primul ou ciocnit la masă trebuie să mănânce toată lumea, pentru ca familia să fie unită. Dacă un ou ciocnit are două gălbenușuri, trebuie să se pregătească de nuntă. Se mai spune că dacă în ziua de Paște va ploua, anul va fi unul roditor. Tradițional, de Paști se servește mielul copt. Mielul tăiat la sărbătoarea Paștelui, este considerat a fi simbolul Mântuitorului , care sa sacrificat pentru salvarea omenirii.
Pe vremuri la Paște, îndeosebi a doua și a treia zi, în multe sate se organizau jocuri, hora satului, unde veneau sătenii de toate vârstele. În zilele de Paști la moldoveni tradițional era „datul în scrânciob”. Drept plată pentru această distracție erau ouăle roșii. Se credea că cine se dădea în scrânciob, aceluia îi vor crește roadele înalte și-i va merge bine tot anul. A doua zi de Paști se obișnuiește ca finii să se ducă la nași cu daruri: pască, cozonac, ouă roșii, dulciuri.
Raisa Chiselița.
Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu”, Soroca 