Ninsori cu zâmbete de la Novateca

   Segmentul calendaristic 20-30 decembrie a fiecărui an e perioada prezentării rapoartelor de activitate pentru anul ce s-a scurs și a programelor pentru anul viitor de către comunitatea bibliotecară din raion. Personal mă ocup de programe. Știu una și buna: dacă managerul și-a propus priorități bine gândite și realizările vor fi pe așteptări. Dezghiocăm împreună compartiment cu compartiment a fiecărui program: eu vin cu întrebări, bibliotecarii – cu argumente. Îmi plac aceste dialoguri de sfârșit de an. Îmi place sinceritatea cu care se exprimă colaboratorii noștri despre succese, neajunsuri, neînțelegeri. Predomină, de obicei, problemele. Chiar și dacă se prezintă realizări demne de laudă, bibliotecarii comunali se plâng că acestea se dau cu greu. Piedicile sunt ca și peste tot: atitudinea nepăsătoare pentru instituția bibliotecară a suspușilor, povara inculturii comunitare, dezinteresul tineretului pentru performanțe.

   Dialogurile 2015 au fost aceleași/altele: acestea se desprindeau din faptul care a venit să înmulțească valoarea culturală, informațională a bibliotecilor noastre, și anume dotarea cu tehnici de calcul a 15 biblioteci comunale în cadrul programului Novateca. Eveniment ce a tras după sine un șir de trăiri și bucurii pentru cei 15 angajați: trăiri – de necunoscutul în care urmau să se implice, bucurii – de la prețuirea cu adevărat de către comunitate a muncii ce o depun. Majoritatea din ei cu studii corespunzătoare, cu experiență în profesie, cu realizări. (pre eveniment: cei 5 angajați implicați în programul pilot sunt veniți din alte profesii și cu experiență de durată scurtă)

   Ascultam cu satisfacție despre eforturile depuse de fiecare din ele în procesul de modernizare profesională. Cu haz, cu glumă, dar nu cu regret povesteau despre efectele serviciilor atipice implementate, care le depășeau pe cele tradiționale de împrumut, schimbările de atitudine din partea comunității. „Doamnă Eugenia, când mă apropii de bibliotecă și de departe văd că sunt așteptată îmi vine să zbor” (Tamara Dzețul, biblioteca comunală Stoicani), „M-am implicat în program să nu rămân de ceilalți, dar eram convinsă că nimeni n-o să vină să utilizeze tehnicile primite, pe motiv că toți dispun de calculatoare acasă. Mare mi-a fost mirarea când îi vedeam cu gașca venind și certându-se pentru locuri la stații” (Ala Ghirghiligiu, biblioteca Schineni). Raisa Carauș, șefa bibliotecii comunale Vărâncău, bibliotecă care ani în șir nu a văzut „lumina becului”: „Încaltea, la apusul profesional, am noroc de lumină, căldură, condiții și mulți, mulți, mulți utilizatori. Nu-mi vine să plec acasă”. O doamnă bibliotecară (nu-i dau nume) îmi redă cu satisfacție reproșuri venite de la unii săteni „la biblioteca ta vin mai mulți săteni decât la primărie”. Doamna Nina Pînzari (biblioteca comunală Cremenciug) din start avea o mare frică de calculator. Și nu atât de calculator cât de faptul că nu va putea depăși cerințele. Ce plăcere se simțea în vocea ei și ce lumină strălucea în ochi când îmi povestea cum își ajută acum sătenii să comunice cu rudele, să-și caute subiecte necesare, să se recreeze. Chiar ambele aflându-ne la o vârstă înaintată, ne bucuram ca două fetișcane de realizările dânsei. Dar cum copiii de la Egoreni utilizează tehnicile de calcul. Stații de lucru fiind puține, iar doritori de a lucra mulți se ceartă pentru locuri: „tu până acum nu veneai la bibliotecă să citești nu ai ce căuta acum la calculatoare”.

   Nici una din ele nu se pretind specialiști cu valențe moderne, dar că și-au făcut temele pentru acasă sunt sigure. Că dau culoare comunității – de asemenea s-au convins. Că au ce împărtăși altora – le înaripează. Că prezența tehnicilor în biblioteci le-a deschis alte orizonturi – le bucură. De rând cu aprecieri mă bucură și valoarea sentimentală a cadourilor Novateca, adică bucuria colegilor.

  Notez aceste rânduri după orele 23.00. La televizor Ludmila Bălan pentru privitorii nocturni cântă „Ninge cu zâmbet în seara de Crăciun”. Oare va ninge cu zâmbete peste toată lumea bibliotecară?

DSCN0181

Eugenia Railean, director CRDI „M. Sadoveanu” Soroca

Reclame

Un gând despre „Ninsori cu zâmbete de la Novateca”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s